Speranţa de viaţă la nivel mondial aproape a revenit la nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19, potrivit unor date publicate, vineri, 2 octombrie, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care mai arată și că perspectivele privind anii trăiţi în stare bună de sănătate se redresează mai lent.

Potrivit raportului anual al OMS referitor la statisticile globale de sănătate, speranța de viață la nivel mondial a ajuns la 73,3 ani în anul 2023, aproape de valoarea de 73,4 ani înregistrată în 2019, înainte de pandemia de COVID-19. În anul 2021, aceasta scăzuse la 71,5 ani.

„Faptul că trăim mai mult este unul dintre marile succese ale sănătăţii publice”, a declarat Alain Labrique, directorul Departamentului pentru date, sănătate digitală, analize şi inteligenţă artificială (AI) din cadrul OMS.

„Următoarea provocare este să ne asigurăm că aceşti ani suplimentari sunt trăiţi într-o stare bună de sănătate”

„Următoarea provocare este să ne asigurăm că aceşti ani suplimentari sunt trăiţi într-o stare bună de sănătate, adaptând totodată sistemele de sănătate pentru ca ele să răspundă nevoilor în schimbare ale populaţiilor”, a adăugat el.

Conform agenţiei pentru sănătate din cadrul ONU, speranţa de viaţă „în stare bună de sănătate” s-a redresat mai lent, ajungând la 62,8 ani în 2023 - un nivel situat în continuare cu 0,4 ani sub cel din 2019.

Între anii 2000 şi 2023, indică OMS, zona Americii a înregistrat cele mai mari creşteri ale riscului de mortalitate şi ale pierderii anilor de viaţă sănătoasă, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a cunoscut „un declin considerabil”.

În paralel, o tendinţă de fond relevă o prevalenţă în creştere a bolilor netransmisibile (BNT), cum sunt bolile cardiovasculare şi respiratorii, diabetul şi maladia Alzheimer, care reprezintă o pondere tot mai mare în totalul deceselor.

Astfel, în anul 2023, BNT-urile au fost responsabile pentru 74% dintre decesele la nivel mondial, în creştere faţă de procentul de 58% înregistrat în 2000, iar în acelaşi an, pentru prima dată, bolile transmisibile au reprezentat mai puţin de jumătate din totalul deceselor înregistrate în ţările cu venituri mici, marcând o nouă etapă în tranziţia epidemiologică globală.

Citește și: România și Bulgaria, pe primele locuri în Uniunea Europeană la decese provocate de boli cardiovasculare