Agenţia Naţională Anti-Doping a confirmat, luni, într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său oficial, testarea pozitivă cu metilhexanamina a fotbalistului Cosmin Matei (Sepsi OSK Sfântu Gheorghe).

Procedura de gestionare a rezultatelor este în curs de desfăşurare

“În legătură cu informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la încălcarea reglementărilor antidoping de către fotbalistul Cosmin Gabriel Matei, component al echipei Sepsi OSK, Agenţia Naţională Anti-Doping confirmă rezultatul analitic al probei de urină raportat în ADAMS de către Laboratorul de Control Doping din Bucureşti, dar îşi rezervă dreptul de a nu face declaraţii cu privire la aspectele din dosarul cauzei. Procedura de gestionare a rezultatelor este în curs de desfăşurare, motiv pentru care păstrăm confidenţialitatea informaţiilor puse la dispoziţie de părţi. Metilhexanamina (MHA) este cunoscută sub diferite denumiri, incluzând, dar fără a se limita la, dimetilamilamină, 1,3-dimetilamilamină, dimetilpentilamină, metilhexamină, metilhexanamină, 1,3-dimetilpentilamină, fiind interzisă doar în competiţie ca stimulent specific conform secţiunii 6.b”, se precizează în comunicat.

Metilhexanamina este un stimulent care a fost vândut ca medicament până la începutul anilor 1970, dar nu mai este utilizată în tratamentul medical. MHA este inclusă în componenţa unor suplimente alimentare comercializate în prezent, inclusiv online.

Substanţele din secţiunea Stimulente pot fi găsite, fără limitare, în medicamentele folosite în tratamentul anafilaxiei, al ADHD sau al simptomelor de răceală şi gripă.

ANAD menţionează că având în vedere clasificarea acesteia ca substanţă specifică, Legea nr. 310/2021 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport şi Codul Mondial Antidoping 2021 nu se impune măsura suspendării provizorie obligatorie.

Agenţia Mondială Antidoping (AMA/WADA) recomandă prudenţă extremă în ceea ce priveşte utilizarea suplimentelor alimentare/nutriţionale: “Utilizarea suplimentelor alimentare de către sportivi este o preocupare serioasă, deoarece în multe ţări fabricarea şi etichetarea suplimentelor nu respectă reguli stricte, ceea ce poate duce la situaţia ca un supliment să conţină o substanţă nedeclarată şi care este interzisă conform reglementărilor antidoping. Un număr semnificativ de teste pozitive au fost atribuite utilizării necorespunzătoare a suplimentelor, iar atribuirea unui rezultat pozitiv unui supliment alimentar incorect etichetat nu este o apărare acceptată într-o audiere doping.

Riscurile de a lua suplimente trebuie evaluate în raport cu beneficiul potenţial care poate fi obţinut, iar sportivii trebuie să aprecieze consecinţele negative ale unei încălcări a reglementărilor antidoping ca fiind rezultatul administrării unui supliment contaminat. Utilizarea suplimentelor care au fost supuse unuia dintre sistemele disponibile de asigurare a calităţii poate contribui la reducerea, dar nu la eliminarea, riscului unei încălcări doping neintenţionate”.

Conform Codului Mondial Antidoping, AMA/WADA decide din proprie iniţiativă să includă pe Lista Interzisă o substanţă sau metodă dacă îndeplineşte cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

• există dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau din experienţă în sensul că substanţa sau metoda, singură sau în combinaţie cu alte substanţe sau metode, are potenţialul de a creşte sau creşte performanţa sportivă
• există dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau din experienţă că folosirea substanţei sau metodei reprezintă un risc real sau potenţial pentru sănătatea sportivului
• AMA/WADA ajunge la concluzia că utilizarea substanţei sau a metodei încalcă spiritul sportului, descris în introducerea Codului.

În scopul aplicării Articolului 10 din Codul Mondial Antidoping, toate substanţele interzise vor fi “Substanţe specifice”, dacă nu se precizează altfel în Lista Interzisă. Nicio metodă interzisă nu va fi o metodă specifică, dacă nu este identificată în mod specific ca o metodă specifică în Lista Interzisă (M2.2). În procesul de gestionare a rezultatelor sunt aplicabile prevederile Legii nr. 310/2021 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, Codul Mondial Antidoping 2021, Standardul Internaţional pentru gestionarea rezultatelor 2021 şi Lista Interzisă 2024.

Cosmin Matei invocă un tratament pentru răceală

Patronul echipei Sepsi OSK Sfântu Gheorghe a declarat pentru Agerpres că Cosmin Matei a fost depistat pozitiv la un test antidoping după partida cu Universitatea Craiova, din etapa a 24-a a sezonului regulat al Superligii de fotbal.

Potrivit lui Laszlo Dioszegi, jucătorul neagă că ar fi folosit substanţe dopante, transmiţând clubului doar că în acea perioadă, la începutul lunii februarie, era răcit şi s-a tratat singur acasă.

"Până nu vine testul B, este prematur să discutăm"

“El susţine că nu a luat absolut nimic, ci doar că în acea perioadă a fost un pic răcit înaintea meciului cu Craiova şi a luat nişte medicamente la el acasă. Nu vreau să vorbesc despre substanţă, pentru că nu mă pricep, dar am vorbit cu doctorul echipei şi mi-a spus că nu ar trebui să fie nimic. Dacă este adevărat ce spune Matei, nu ar fi trebuit să iasă nimic. Dar, până nu vine testul B, este prematur să discutăm ce e şi cum e. S-a văzut foarte clar şi la Simona Halep câtă înverşunare a fost un an de zile şi apoi aproape că au scos-o nevinovată”, a adăugat Dioszegi.

În vârstă de 32 de ani, Cosmin Matei a evoluat în cariera sa la echipe precum Farul Constanţa, Steaua, Astra Ploieşti, Dinamo, Genclerbirligi, iar la Sepsi OSK este legitimat din 2022.

În meciul cu Universitatea de la Sfântu Gheorghe, câştigat de craioveni cu 3-1, pe 4 februarie, Cosmin Matei a fost integralist la Sepsi OSK.

Citește și: Simona Halep revine în tenis