Eurodeputații solicită aplicarea strictă a legislației existente a UE, o definiție armonizată a hărțuirii cibernetice și o responsabilitate sporită a platformelor pentru a îmbunătăți protecția victimelor.

Într-o rezoluție adoptată prin vot deschis, joi, plenul cere sancțiuni eficiente și disuasive pentru infracțiunile de hărțuire cibernetică, facilitarea raportării incidentelor de către victime și eliminarea lacunelor juridice la nivelul UE, în contextul recunoașterii amplorii și gravității fenomenului.

Măsuri de drept penal

Eurodeputații sunt îngrijorați de creșterea cazurilor de hărțuire cibernetică și de abuz online bazat pe imagini sau videoclipuri, sugerând că măsurile existente ar putea să nu fie suficiente.

Parlamentul solicită Comisiei să evalueze dacă este necesară o definiție armonizată a hărțuirii cibernetice la nivelul UE și dacă aceasta ar trebui recunoscută ca infracțiune transfrontalieră.

O altă opțiune ar fi includerea infracțiunilor motivate de ură pe lista infracțiunilor UE, ceea ce ar acoperi și cele mai grave cazuri.

Parlamentul își exprimă dezamăgirea față de lipsa unui cadru juridic pentru detectarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor (CSAM) online și solicită Comisiei să acționeze rapid pentru a se asigura că platformele digitale adoptă mecanisme voluntare de raportare. De asemenea, subliniază obligația platformelor de a asigura un spațiu digital sigur pentru copii.

Responsabilitatea platformelor și aplicarea DSA

Eurodeputații subliniază necesitatea de a trage la răspundere platformele online în prevenirea și combaterea hărțuirii cibernetice, avertizând asupra unor modele de afaceri care încurajează răspândirea conținutului instigator la ură, afectând în special minorii, femeile și comunitatea LGBTIQ+.

Parlamentul comunitar critică, de asemenea, sistemele hiper-personalizate de recomandare, care promovează discursul instigator la ură și reduc vizibilitatea conținutului mai puțin polarizant.

Parlamentul solicită aplicarea mai strictă a articolului 28 din Actul privind serviciile digitale (DSA), referitor la protecția minorilor, cerând Comisiei să finalizeze cazurile aflate în curs și opunându-se ferm oricăror încercări de redeschidere a legislației.

Eurodeputații sunt preocupați și de utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale pentru abuzuri (de exemplu, generarea de deepfake-uri și conținut intim fără consimțământ) și cer furnizorilor să respecte obligațiile din Actul privind inteligența artificială referitoare la etichetare.

Eurodeputații reiterează necesitatea interzicerii așa-numitelor „aplicații de nudificare”, aflate în prezent în negocieri între co-legislatori.

Sprijin pentru victime

Textul reamintește necesitatea consolidării protecției și sprijinului pentru victimele hărțuirii cibernetice și a creșterii finanțării pentru organizațiile care le sprijină, precum și integrarea acestui fenomen și a măsurilor de răspuns în strategiile naționale de sănătate mintală.

Statele membre ar trebui să acorde prioritate prevenirii, educației și campaniilor de conștientizare destinate copiilor, părinților și cadrelor didactice, solicitându-li-se totodată implementarea rapidă a directivei UE privind drepturile victimelor.

Hărțuirea cibernetică a devenit o amenințare semnificativă pentru siguranța online și bunăstarea minorilor și tinerilor, având un impact grav și de durată asupra victimelor.

Ca răspuns la această situație și la solicitările cetățenilor (92% dintre europeni doresc acțiuni din partea autorităților), Comisia a prezentat în februarie 2026 un plan de acțiune dedicat combaterii hărțuirii cibernetice.

Deși unele state membre (precum Irlanda, prin „Legea Coco”) introduc reglementări specifice pentru combaterea fenomenului, fragmentarea juridică persistă la nivelul Uniunii Europene.