Tot mai mulți adolescenți caută pe rețelele sociale explicații pentru stările lor emoționale și ajung să își atribuie singuri diagnostice precum anxietate, depresie, ADHD sau autism.

Specialiștii avertizează, însă, că informațiile furnizate de algoritmi nu pot înlocui evaluarea medicală, iar părinții au un rol esențial în sprijinirea copiilor.

Pentru mulți tineri, primul contact cu informațiile despre sănătatea mintală nu mai are loc într-un cabinet, la școală sau în urma unei discuții cu un specialist, ci prin intermediul unor videoclipuri scurte, liste de simptome și postări care promit explicații rapide pentru probleme complexe.

Un studiu al Universității din East Anglia, care a analizat 27 de cercetări și peste 5.000 de postări despre sănătatea mintală și neurodivergență, a identificat niveluri de informații incorecte cuprinse între 0 și 57%. Cele mai multe inexactități au fost constatate în conținutul referitor la ADHD și autism, TikTok fiind platforma pe care au fost identificate cel mai frecvent informații lipsite de fundament științific.

În România, peste 84% dintre adolescenții cu vârste între 14 și 19 ani care au cont pe TikTok utilizează zilnic platforma, iar mai mult de patru din zece declară că nu verifică informațiile găsite. Un adolescent din zece spune că și-a pus singur un diagnostic psihologic după ce a urmărit materiale publicate online.

Algoritmul oferă confirmări, nu evaluări

Medicii și psihologii explică faptul că adolescenții caută adesea răspunsuri pe internet pentru a înțelege mai bine prin ce trec și pentru a descoperi că nu sunt singuri.

„Dacă mă simt cronic obosit, îmi este greu să mă concentrez la școală, desigur că o să mă întreb dacă nu cumva am o problemă și o să caut răspunsuri. Cred că ei caută o confirmare”, a explicat Cristina Petrescu Ghenea, medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului și psihoterapeut de familie, în emisiunea „Serviciul de noapte” de la Radio România Actualități.

Problema apare atunci când platformele continuă să recomande același tip de conținut, pe baza căutărilor și a materialelor urmărite anterior. Astfel, adolescentul poate ajunge să primească aproape exclusiv informații care îi confirmă presupunerile, fără să mai analizeze alte explicații posibile.

Potrivit specialiștilor, mintea umană tinde să se agațe de etichete clare, deoarece acestea oferă senzația că o stare dificilă a fost explicată. O asemenea etichetă poate deveni însă o justificare pentru anumite comportamente și poate împiedica solicitarea ajutorului potrivit.

„Văd foarte mult riscul de a rămâne blocat în obsesia de a-mi pune la nesfârșit etichete sau de a regăsi permanent simptome care par să mi se potrivească”, a avertizat Cristina Petrescu Ghenea în dialogul cu jurnalista Maria Țoghină.

Unul din șapte adolescenți trăiește cu o tulburare mintală

Organizația Mondială a Sănătății estimează că unul din șapte adolescenți se confruntă cu o tulburare mintală. În România, datele UNICEF arată că aproximativ un sfert dintre elevii de gimnaziu prezintă risc de tulburări emoționale în mediul școlar.

În acest context, accesul la informații despre sănătatea mintală poate fi util, însă conținutul online trebuie privit ca un punct de plecare pentru o discuție, nu ca un instrument de diagnosticare.

Un diagnostic corect presupune analizarea istoricului copilului, a dezvoltării sale, a mediului familial și școlar, a cauzelor care au declanșat simptomele și a duratei acestora.

„Algoritmul nu știe istoricul tău, nu te cunoaște și nu este confidentul tău. El va veni cu probabilitatea cea mai mare și cu alte variante în care ajungi să te regăsești, dar acest lucru nu înseamnă că informația este corectă”, subliniază medicul psihiatru.

Dacă un adolescent continuă să creadă că suferă de o anumită afecțiune, specialiștii recomandă consultarea unui medic și, atunci când este necesar, realizarea unei evaluări multidisciplinare.

Telefonul are nevoie de reguli clare

Psihologul clinician Roxana Bogdan recomandă stabilirea unor limite privind utilizarea telefonului, mai ales înainte de culcare. O soluție ar fi ca dispozitivele tuturor membrilor familiei să fie lăsate peste noapte într-un spațiu comun, pentru a elimina notificările și conversațiile care afectează somnul.

„Știu persoane care adorm împreună pe FaceTime, ceea ce este total dăunător pentru un somn odihnitor”, spune psihologul.

Specialiștii recomandă, de asemenea, respectarea vârstei minime pentru deschiderea conturilor pe platformele sociale, limitarea timpului petrecut online și dezvoltarea alfabetizării digitale. Copiii trebuie să înțeleagă cum funcționează algoritmii, de ce primesc anumite recomandări și cum pot verifica sursele informațiilor.

La fel de importantă este relația dintre părinți și copii. Chiar dacă un adult este surprins sau speriat de ceea ce îi mărturisește adolescentul, reacția sa nu trebuie să închidă dialogul.

„Părintele îi poate spune copilului: «Hai să vorbim mâine. Mă mai documentez și eu, iar mâine discutăm». Important este ca adolescentul să știe că poate reveni oricând la părintele său”, afirmă Roxana Bogdan.

Părinții rămân în prima linie

Specialiștii îi încurajează pe părinți să fie curioși în legătură cu experiențele, temerile și preocupările copiilor, să îi asculte fără să îi judece și să construiască în jurul lor o rețea de sprijin care să includă familia extinsă, școala, psihologul școlar și comunitatea.

Algoritmii pot oferi răspunsuri rapide și pot ajuta un adolescent să descopere că și alte persoane trec prin experiențe asemănătoare. Ei nu pot însă înlocui dialogul, încrederea și evaluarea unui specialist.

Desfășurată în această perioadă de Radio România, campania „Stai sigur pe net” este dedicată siguranței minorilor în mediul virtual și aduce în atenție riscuri precum dezinformarea, hărțuirea, dependența digitală și provocările virale. Demersul nu urmărește demonizarea tehnologiei, ci oferirea unor instrumente prin care copiii, părinții și profesorii să o folosească în siguranță.