Rețelele sociale au devenit o componentă centrală a vieții cotidiene, influențând modul în care oamenii comunică, se percep și își construiesc identitatea.

Deși aceste platforme facilitează exprimarea personală și conectarea, ele contribuie tot mai mult la apariția fenomenului de „viață filtrată”, adică o reprezentare selectivă și adesea idealizată a realității.

Specialiștii atrag atenția că diferența dintre viața online și cea reală poate avea efecte semnificative asupra stimei de sine, în special în rândul copiilor și adolescenților.

Dezvoltarea stimei de sine și rolul familiei

Stima de sine se formează încă din copilărie, fiind influențată de mediul familial și de relațiile apropiate. În mod ideal, aceasta este construită prin încurajare, validare emoțională și sentimentul de siguranță oferit de părinți.

Copiii care beneficiază de aceste condiții dezvoltă o perspectivă sănătoasă asupra propriei persoane și percep greșelile ca oportunități de învățare. În absența acestui suport, mediul online poate deveni un refugiu, oferind iluzia validării și apartenenței.

"Social media influențează stima pe sine pe care o au copiii. Ne referim la modul în care copilul se percepe și se valorizează. Copiii își compară foarte mult viața reală cu versiuni filtrate ale altora și lucrul acestora scade stima de sine", a explicat Iulia Ghimpe, consilier școlar în cadrul Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, într-un interviu pentru Radio România București FM.

Adolescenții, o categorie vulnerabilă

Potrivit specialiștilor, adolescenții sunt deosebit de expuși influențelor mediului digital, întrucât se află într-o etapă esențială de dezvoltare emoțională și identitară. Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” semnalează o creștere a problemelor legate de anxietate, imagine corporală și stimă de sine, asociate cu utilizarea rețelelor sociale.

Utilizatorii tind să publice preponderent momente pozitive și imagini atent editate, construind o versiune idealizată a propriei vieți. Cercetările arată că social media promovează „prezentări selective ale sinelui”, ceea ce poate distorsiona percepția asupra realității.

Această tendință generează standarde dificil de atins în viața reală și poate alimenta nemulțumirea față de propria imagine sau propriul stil de viață.

Comparația socială și efectele ei

Compararea cu ceilalți este un mecanism psihologic natural, însă în mediul online aceasta devine mult mai frecventă și intensă. Studiile indică faptul că o expunere constantă la astfel de comparații este asociată cu scăderea stimei de sine și cu apariția sentimentelor de inferioritate.

American Psychological Association subliniază că adolescenții care utilizează frecvent rețelele sociale pot dezvolta evaluări negative ale propriei persoane, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra impactului mediului digital asupra sănătății mintale a tinerilor.

Platformele sociale funcționează pe baza unui sistem de recompense - aprecieri, comentarii sau distribuiri - care poate influența percepția valorii personale. În acest context, specialiștii recomandă dezvoltarea unei stime de sine bazate pe resurse interne, nu pe validare externă.

În România, Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog evidențiază că utilizarea excesivă a tehnologiei și izolarea socială sunt factori de risc tot mai importanți pentru sănătatea mintală a adolescenților. De asemenea, accesul limitat la servicii psihologice și stigmatizarea problemelor emoționale pot amplifica aceste efecte.

Educația emoțională, esențială în era digitală

Specialiștii recomandă implicarea activă a părinților și a cadrelor didactice, precum și dezvoltarea programelor de educație emoțională, pentru a ajuta copiii și adolescenții să înțeleagă diferența dintre realitatea online și cea offline.

În acest context, campania Radio România "Stai sigur pe net" își propune să crească gradul de conștientizare asupra riscurilor din mediul digital, abordând teme precum hărțuirea online, dependența digitală și impactul conținutului viral.

Citește și: Dependența de ecrane și conținutul violent online pot determina comportamente agresive la copii, avertizează specialiștii