Radio România a lansat campania națională de conștientizare „Stai sigur pe net”, un demers jurnalistic și educațional dedicat siguranței minorilor în mediul online.

Într-un context în care copiii și adolescenții petrec tot mai mult timp în fața ecranelor, inițiativa aduce în prim-plan riscurile reale ale internetului - de la provocări virale periculoase și hărțuire, până la dependența digitală.

Unul dintre subiectele centrale abordate în cadrul campaniei este cel al jocurilor online.

Jocul, mecanism natural de învățare

Într-un dialog cu jurnalista Daria Ghiu de la Radio România Cultural, psihologul clinician și psihoterapeutul integrativ Florența Petrică a explicat că jocul face parte din natura umană și reprezintă un spațiu sigur pentru învățare prin încercare și eroare.

Potrivit specialistului, jocurile video pot funcționa ca „mai multe laboratoare într-unul singur”, antrenând capacitatea de a lua decizii, de a planifica, de a rezolva probleme și chiar de a dezvolta abilități sociale.

În această perspectivă, mediul virtual poate deveni un instrument de exersare a competențelor utile în viața reală.

Dopamina, cheia înțelegerii dependenței

Problema apare atunci când echilibrul este pierdut. Explicația ține de mecanismele neurobiologice, în special de rolul dopaminei, o substanță asociată cu motivația și recompensa.

Jocurile video sunt construite pe un sistem de anticipare, recompensă și progres constant.

În cazul expunerii intense și cronice, nivelul natural, bazal, al dopaminei poate scădea.

Consecința este că atunci când jocul este întrerupt, copilul sau adolescentul nu mai găsește satisfacție în activitățile obișnuite. Școala, hobby-urile sau interacțiunile sociale nu mai oferă aceeași plăcere.

Semnale de alarmă

În cabinet, psihologii întâlnesc frecvent adolescenți care își pierd interesul pentru activitățile cotidiene și au dificultăți de concentrare dacă recompensa nu este imediată. Printre semnele de avertizare se numără:

• dereglarea somnului - nopți petrecute în fața ecranului și oboseală în timpul zilei;
• scăderea performanței școlare;
• renunțarea la sport și activități fizice;
• izolarea socială în viața reală;
• iritabilitate sau simptome depresive.

Cei mai vulnerabili sunt adolescenții între 10 și 16 ani, mai ales cei care nu au un cerc social stabil sau se confruntă cu anxietate ori bullying. Pentru aceștia, mediul virtual poate deveni un refugiu, un spațiu de siguranță și validare.

Echilibru și transfer în viața reală

Specialiștii subliniază că jocurile online nu sunt, în sine, nocive. Esențial este echilibrul și capacitatea de a transfera abilitățile exersate în mediul virtual în viața reală.

Atunci când jocul rămâne o activitate complementară, integrată într-un program sănătos, el poate contribui la dezvoltarea cognitivă și socială.

Prin campania Stai sigur pe net, Radio România își propune să ofere părinților și tinerilor informații clare și instrumente de înțelegere, pentru ca spațiul digital să fie unul sigur, controlat și benefic. Într-o societate tot mai conectată, educația digitală devine la fel de importantă ca orice altă formă de educație