Un plan de redresare financiară şi operaţională a fost adoptat, joi, de Consiliul Judeţean (CJ) Mureş, astfel că ajutoarele de stat pentru Aeroportul „Transilvania” Târgu Mureş ar putea fi reduse de la 4,9 milioane de lei în acest an, la 1,7 milioane de lei în 2030, concomitent cu diminuarea gradului de dependenţă de la 20,9% la 5,6%, deoarece aeroportul estimează o creştere a gradului de autonomie financiară în următorii patru ani.

Planul adoptat în şedinţa de joi cuprinde trei faze: implementare - reorganizare şi stabilizare (2026-2027), dezvoltare şi consolidare (2028-2029) şi maturizare şi aproprierea de sustenabilitate (2029-2030), Aeroportul Transilvania estimând atingerea pragului de rentabilitate până în 2030, detaliază Agerpres.

Creşterea traficului şi reducerea deficitului, obiectivele până în 2027

În perioada 2026 - 30 iunie 2027, prevede documentul, se va pune accent pe măsuri de conformitate, stabilizare şi implementare instituţională, urmărindu-se creşterea traficului şi reducerea deficitului, un alt obiectiv fiind maximizarea eficienţei serviciului aeroportuar.

„Productivitatea valorică evidenţiază o utilizare superioară a resursei umane. Aceasta demonstrează că modelul de redresare este fundamentat pe calibrarea costurilor la trafic şi pe absorbţia eficientă a costurilor fixe (...).

Evoluţia pozitivă a marjei profitului, a EBITDA, ROA şi ROE arată că redresarea nu urmăreşte exclusiv reducerea pierderilor, ci creşterea reală a performanţei economice şi a randamentului activelor publice administrate (...).

Creşterea traficului - pornind de la baza de 156.000 de pasageri în 2025, scenariul moderat permite o relansare accelerată în 2026 (recuperare decalaj din perioada 2023-2025) şi ulterior o creştere anuală prudentă de 8%, mai realistă şi sustenabilă decât ţinta aspiraţională de 25%”, se arată în hotărârea adoptată.

Planul de redresare: obiective, vulnerabilități și cauza deficitului de finanțare

Planul de redresare se concentrează pe direcţii strategice prioritare cum ar fi menţinerea şi atragerea operatorilor aerieni prin negocierea termenilor comerciali favorabili, dezvoltarea de noi rute pentru a extinde oferta de zboruri şi implementarea de strategii de marketing pentru atragerea pasagerilor.

De asemenea, se urmăreşte îmbunătăţirea facilităţilor aeroportuare şi a serviciilor pentru a deveni un hub atractiv. Între vulnerabilităţi identificate se regăseşte volatilitatea veniturilor, rigiditatea costurilor fixe, dependenţa de operatori dominanţi şi diversificarea insuficientă a veniturilor non-aeronautice.

În perioada 2020-2023, traficul de pasageri de pe acest aeroport a crescut de la 85.090 la 262.997, iar veniturile au crescut constant, însă în perioada 2024-2025 s-a constatat un regres, pe fondul scăderii semnificative a traficului, de la 213.312 la 153.264 pasageri.

Pe lângă scăderea numărului de pasageri, un alt factor care a dus la deficitul de finanţare a fost excluderea aeroportului din schema naţională de sprijin.

Potrivit CJ Mureş, documentul adoptat, joi, are ca scop restabilirea echilibrului financiar şi creşterea eficienţei operaţionale a Aeroportului din Târgu Mureş şi reducerea presiunii asupra bugetului autorităţii publice tutelare.

Citește și: Lucrări noi de modernizare, pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din București