Prima ediție a evenimentului „Zestrea – Festival de arte și bucurii” va avea loc pe 12 și 13 octombrie, la Conacul Zăgujeni din comuna Constantin Daicoviciu, județul Caraș-Severin, reabilitat și deschis pentru vizita publicului cu această ocazie, după 80 de ani.

Despre Conacul Zăgujeni

Conacul are 22 de camere, desfășurate pe un singur nivel și o suprafață utilă de 900 mp, precum și o pivniță dedesubtul a 90% din suprafața clădirii. Când a fost scos la vânzare în 2019, fuseseră incluse în proprietate alte opt corpuri de clădire auxiliare, cu suprafețe între 200 mp şi 800 mp, la acre se adaugă un parc de 3.000 mp cu arbori seculari.

Proprietatea are apă de la trei fântâni, dintre care una este situată în pivnița conacului, cu o adâncime de 45 m. Suprafața totală a domeniului este de 27.500 m.p. Conacul va putea fi vizitat odată cu Zestrea – Festival de arte și bucurii, relatează Radio România Reșița.

Expoziții, ateliere, târg, concerte și bucate

Evenimentul de două zile, din 12 și 13 octombrie, va oferi expoziții de fotografie și costume populare din Banat, ateliere pentru copii, tabără dacă și romană cu ateliere specifice, târg de designeri, artizani și anticari, concerte live și festival culinar cu produse tradiționale și gourmet. Intrarea la eveniment este gratuită.

„Mă bucur că acest eveniment aduce împreună artizani și producători din Banat, dar și din toată țara, iar publicul de toate vârstele se poate bucura de o gamă largă de activități și experiențe în conac, dar și în aer liber. Îi așteptăm cu drag să petrecem o zi de toamnă la conac nu doar pe locuitorii din Zăgujeni, ci și din întreaga zonă”, a declarat Daniel Boambeș, primarul comunei Constantin Daicoviciu.

Intrare liberă la prima ediție

„Revitalizarea Conacului Zăgujeni ne permite să avem în același loc o serie de activități culturale și educaționale atât pentru copii, cât și pentru părinți și bunici. Vizitatorii pot vedea live cum lucrează artizanii, se pot bucura de diverse ateliere și concerte și pot pleca acasă cu multe fotografii și amintiri dragi”, a declarat Dan Mirea, directorul Centrului de Cultură şi Artă Caraş-Severin.

Informații despre programul festivalului și invitații din zonă, dar și din întreaga țară, sunt disponibile pe pagina de Facebook a Conacului. Pentru că proprietarii își doresc să aducă atât cultura, cât și meșteșugurile tradiționale mai aproape de publicul larg, intrarea este liberă la această primă ediție.

Clădire de importanță culturală

„Conacul Zăgujeni se vrea o platformă culturală și educațională care să contribuie la dezvoltarea și promovarea zonei. Conacul este locul perfect pentru o zi de week-end cu prietenii sau în familie, iar pe viitor sperăm să găzduiască și evenimente de business.

Ne bucurăm să aducem la această primă ediție Zestrea – Festival de arte și bucurii o gamă largă de activități și experiențe culturale și culinare specifice satului românesc. Vă așteptăm cu drag”, a declarat Victor Paicu din partea Conacului Zăgujeni.

Arhitecta Anca Majaru a studiat conacul și contextul istoric în care acesta a fost construit. Potrivit Monumente uitate, conacul este o parte a istoriei armenilor pe aceste meleaguri.

„Distingându-se cu nobleţe în peisajul construit al satelor din zonă, clădirea palatului Jakabffy-Juhász din Zăgujeni impresionează prin dimensiune şi stil, stând mărturie astăzi unei inedite istorii multietnice”, spune Anca Majaru.

Istoria și reabilitarea conacului de la Zăgujeni

Miklós şi Simon, descendenții de origine armeană a lui Jakabffy Kristóf, unul dintre întemeietorii orașului Gherla, au achiziţionat în 1808 domeniul de la Zăgujeni. După moartea lui Miklós, în 1841, proprietatea şi rangul nobiliar vor fi moştenite de către fiii adoptivi ai acestuia, Imre şi Gyula Kopal.

În 1850, Gyula va fi cel care va finaliza conacul început de tatăl său în 1835. Din cauza datoriilor acumulate, Gyula va vinde proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. Zvonurile spun însă că frumosul conac de la Zăgujeni a fost pierdut la cărți.

În 1874, sub impactul morții premature a fiului ei, baroneasa va vinde moşia către familia de industriaşi vienezi Juhász. Aceasta va extinde clădirea palatului, va amenaja parcul interior cu arbori de esenţă rară, o seră şi o piscină.

În al Doilea Război Mondial, conacul, ca atâtea alte clădiri emblematice, va ajunge în mâinile trupelor ruse. În perioada comunistă, conacul a fost utilizat ca sediu pentru S.M.A, iar după Revoluție a continuat să deservească Agromec.

Conacul Zăgujeni a fost salvat de la deterioare de fostul proprietar, fiu al comunei Constantin Daicoviciu, care s-a atașat de el pe vremea când era doar un copil și îl vizita împreună cu unchiul lui care lucra ca bucătar în clădire. Începând cu anul 2024, conacul Zăgujeni a intrat într-un amplu proces de revitalizare.

Citește și: Festivalul de animație pentru copii „Minimest” va avea loc în octombrie