Noul sediu al Consiliul Judeţean (CJ) Alba, o clădire veche de trei secole, printre primele construite în fortificaţia de tip Vauban din Alba Iulia ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, în imediata apropiere a Porţii a III-a, a fost inaugurat în luna august.

Clădirea a fost supusă în ultimii ani unor ample lucrări de restaurare, în valoare de peste 16 milioane de lei.

De la înființarea sa în 1968, instituția a purtat mai multe denumiri, fie Consiliul Popular, fie Consiliul Județean și a funcționat într-o clădire care a revenit în 2010 în patrimoniul Justiţiei, existând chiar şi un litigiu în instanţă între Prefectură şi Consiliul Judeţean, pe de o parte, şi Ministerul de Justiţie, şi care a fost trecută în 2018 în administrarea exclusivă a Curţii de Apel Alba Iulia.

Clădirea, în reabilitare din 2018

Tot în 2018 a fost dar ordinul începere a lucrărilor de reabilitare şi refuncţionalizare a clădirii în care CJ Alba a fost mutat şi în care anterior a funcţionat Centrul Militar, după ce, din 2016, au fost efectuate aici săpături arheologice cu caracter preventiv în curtea interioară.

„Noi am avut un proiect tehnic, după care am început descărcarea de sarcină arheologică. S-a descoperit zona de barăci ale Legiunii XIII Gemina. Istoricii spun că s-a descoperit locuinţa unuia dintre centurioni. De aici, modificări la proiectul tehnic. Iniţial, sala de şedinţe era proiectată altundeva, dar în urma descoperirilor arheologice această soluţie nu mai era optimă, aşa că s-a făcut o reproiectare”, a declarat administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu.

O altă modificare în proiectul tehnic a fost necesară după ce, în timpul restaurării planşeelor, s-a descoperit o ciupercă.

„Planşeul era infestat, era un atac asupra lemnului. A fost obligatorie astfel o nouă reproiectare”, a adăugat Dan Popescu.

În primii ani de restaurare, totodată, au fost reziliate două contracte încheiate cu firme din Bucureşti şi Timiş, lucrările fiind finalizate de o societate din Petreşti, judeţul Alba.

Proiectul a durat șase ani

Dacă inițial, în 2018, autoritățile județene au estimat că obiectivul va fi finalizat în 16 luni, cu o investiție de 9 milioane de lei, ulterior, durata de finalizare a lucrărilor a fost de șase ani, în baza unui proiect de restaurare de peste 16 milioane de lei.

„Valoarea totală investiţională, C+M, este de 20,5 milioane de lei, valoarea efectivă a restaurării este de 16,4 milioane de lei. Valoarea pe metru pătrat este la 300-400 de euro, suntem undeva la limita de jos privind costul a restaurărilor de acest tip”, a spus administratorul public al Judeţului Alba.

Până la momentul de față, CJ funcționa în Palatul de Justiţie şi în alte spaţii închiriate, fiind „o nevoie stringentă de un sediu”, a precizat Dan Popescu

„Nu sunt doar birouri şi o sală de şedinţe. Sunt 70-80 de încăperi, dar nu sunt folosite toate administrativ. Va fi şi un circuit turistic. Vom avea o galerie de artă contemporană. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia nu are o zonă de artă contemporană, are o pinacotecă cu peste 900 de tablouri, artişti cotaţi. Modul de vizitare va fi pe grupuri, cu ghidaj turistic, programat. Se va vizita pe parter şi etajul unu. În atrium vor fi expoziţii temporare, diverse manifestări. De asemenea, în curte. Cei de la muzeu se vor ocupa de managementul cultural”, a menționat Dan Popescu.

Obiecte de patrimoniu în incinta sediului

Mai multe spaţii din clădire vor putea fi vizitate de către turişti, cu ghidaj, relatează Agerpres.

Vizitatorii vor putea vedea, în atrium, un altar votiv din calcar, descoperit în interiorul unei barăci a Legiunii XIII Gemina, la circa trei metri adâncime, cu o inscripţie păstrată în proporţie de 90%.

Conform inscripțiilor de pe altar, acesta ar fi fost dedicat zeilor Jupiter, cel prea Bun şi prea Mare, şi Geniului protector al centuriei, o unitate din cadrul legiunii.

Personajul care închină acest altar se numeşte Marcus Attilius Valens optio, un subofiţer, al doilea în comandă după centurion.

Galeria președinților, deschisă publicului

De asemenea, vizitatorii pot vedea și Galeria preşedinţilor judeţului Alba, unde sunt expuse litografii cu cei 13 „conducători” ai judeţului Alba începând cu 1968, dar şi biroul de protocol, unde se va expune periodic câte o piesă legată de Unirea din 1918.

Mutarea sediului CJ Alba în interiorul fortificaţiei bastionare marchează o premieră, și anume prima dată când în Cetate, construită în timpul Imperiului Habsburgic, la începutul secolului al XVIII-lea, se află o administraţie românească, a adăugat sursa citată.

Construită între anii 1714 şi 1738 în timpul Imperiului Habsburgic, Cetatea Alba Carolina a fost ridicată urmând un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti.

Citește și: Un nou sediu de 13,4 milioane de lei pentru APIA Arad