Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Capitalei (SIDU) a fost supusă dezbaterii publice luni, 17 noiembrie, de la ora 17.00, la sediul Primăriei Municipiului București.

Documentul este elaborat în parteneriat cu Banca Mondială, iar întreaga documentație poate fi consultată pe platforma Ești București, rubrica „SIDU”.

La dezbatere au fost invitate organizații neguvernamentale, mediul academic și reprezentanți ai societății civile, relatează Agerpres.

„Scopul acestui document-cheie este de a identifica cele mai bune soluţii şi investiţii pentru alinierea Capitalei la standardele principalelor metropole europene şi globale, propunând proiecte de importanţă strategică şi cu impact pe termen scurt, mediu şi lung”, informează PMB, pe pagina sa de Facebook.

Mobilitate durabilă, acces egal la servicii și protejarea patrimoniului

Strategia propune un pachet integrat de măsuri care vizează mobilitatea urbană durabilă și creșterea accesibilității la rețelele de transport, energie și comunicații, alături de tranziția către o economie inteligentă și competitivă, bazată pe atragerea și dezvoltarea talentelor.

Documentul pune accent pe conservarea patrimoniului natural, reducerea poluării și a emisiilor cu efect de seră și limitarea efectelor riscurilor.

În plan social, promovează incluziunea și diversitatea, asigurând acces nediscriminatoriu la infrastructură și servicii publice.

Totodată, SIDU încurajează utilizarea eficientă a terenurilor și a fondului construit și valorificarea patrimoniului istoric și a peisajului urban.

Bucureştiul are nevoie de o Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană „coerentă, care să ia în calcul nevoile cetăţenilor şi care să vizeze planificarea şi gestionarea eficientă a investiţiilor de capital”, se arată pe pagina Ești București.

Proiecte revizuite în 2024 după consultări cu sectoarele și Ministerul Transporturilor

„Deşi Bucureştiul are o serie de strategii sectoriale, îi lipseşte un document strategic global care să stabilească direcţiile cheie de dezvoltare a oraşului, precum şi proiectele şi programele prioritare pe termen scurt, mediu şi lung. Astfel, în cei 30 de ani de tranziţie de la căderea regimului comunist în 1989, municipiul Bucureşti a funcţionat fără nicio strategie autentică de dezvoltare. De cele mai multe ori, deciziile de dezvoltare urbană s-au luat într-o manieră ad-hoc, fără o planificare pe termen lung, fără un set clar de priorităţi aflate la baza deciziilor şi fără înţelegerea resurselor care ar putea fi mobilizate pentru rezolvarea problemelor presupuse de dezvoltarea urbană”, se evidenţiază în document.

Potrivit documentului, listele inițiale au fost alcătuite pe baza proiectelor colectate și centralizate în 2020, motiv pentru care, pe parcursul anului 2024, au avut loc întâlniri cu factorii interesați, precum sectoarele Municipiului București, Ministerul Transporturilor și instituțiile subordonate, pentru actualizarea propunerilor.

„În contextul dinamicii pronunţate în finalizarea şi demararea de noi proiecte s-a generat o listă unică de proiecte din care se vor alege proiectele prioritare în baza cărora se va construi planul de acţiune. (...) Ţinând cont de numărul mare de proiecte evaluate, dar şi de vechimea listei iniţiale, lista prezentată este o listă de lucru şi urmează să fie modificată conform observaţiilor ADRBI şi a altor observaţii, propuneri şi dezbateri din această perioadă, inclusiv ca urmare a corelării cu Misiunea M100 de susţinere a oraşelor româneşti în tranziţia acestora către oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere climatic şi cu Studiile de fundamentare elaborate în cadrul actualizării PUG”, se explică în document.

Citește și: Piața Mocioni din Timișoara intră în regenerare urbană cu fonduri europene