Muzeul Banatului Montan prezintă, începând de luni, expoziția "ACUM | AICI | ACOLO", o explorare a inteligenței și inventivității românești prin proiecte vechi și noi, care pot schimba viitorul omenirii.

Între exponate se regăsesc mașina electrică NAG din 1910 (o dovadă a pionieratului românesc în domeniul mobilității electrice), aerosania cu reacție a lui Henri Coandă din 1910 (o invenție revoluționară care a prefigurat avioanele moderne), primul aparat de zbor individual proiectat în 1958 de Iustin Capră și Ion Munteanu (o demonstrație a creativității și ingeniozității românești) și automobilul cu caroserie aerodinamică în formă de picătură de apă în cădere al inginerului Aurel Persu din 1923 (o capodoperă a designului și inovației), relatează Radio România Reșița.

Potrivit organizatorilor, "viitorul stă sub semnul lui a salva, dar și a imagina, a inova, a produce idei noi".

Gândită ca un accelerator de idei, în conformitate cu tema lansată de organizatorii Expoziției Internaționale de Arhitectură din cadrul Bienalei de la Veneția 2023, expoziția aduce în premieră la Reșița invenții, inovații tehnice românești, machete, mașinării, instalații și argumente.

Curatoriat și coordonat de arhitectul Emil Ivănescu, proiectul a reprezentat România la cea de-a 18-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură/Bienala de la Veneția și a fost expus la Pavilionul României, edificiu construit în urmă cu 86 de ani de Nicolae Iorga, întâiul organizator și comisar al primei expoziții românești de la Veneția.

Echipa a propus explorarea temei ‘’Laboratorul Viitorului’’, prin patru domenii, toate reprezentând o modalitate de educație prin cercetare, inovare și activare socială: Inovații și Invenții Tehnice Românești, Pedagogii Laterale, Instalația Co-Future Thinking – în Pavilionului României din Giardini della Biennale – și Grădina Instantanee/Banca Genetică de Semințe, o experiență senzorială cu materiale naturale care pot fi atinse și care promovează patrimoniul botanic din România, găzduită de Noua Galerie a ‘’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia’’.

Puțini știu că, în urmă cu peste 70 de ani, inventatorul român Henri Coandă a realizat un sistem de transformare a apei de mare în apă potabilă. Acesta a imaginat, alături de o echipă multidisciplinară, o instalație cu valențe arhitecturale, care transformă în 12 ore, 1600 litri în apă potabilă printr-un dispozitiv de 8 metri pătrați expuși la soare.

Din păcate, deși funcțională, invenția a fost oprită, datorită unor chestiuni birocratic-politice.

În urmă cu peste 150 de ani, pescarii din Delta Dunării își fabricau dintr-un calcar poros, specific zonei, recipiente prin care filtrau apă din mare și o transformau în apă potabilă.

Expoziția va rămâne deschisă până pe 19 martie.