Un apel deschis pentru reabilitarea celor aproape 100 de conace aflate în Plaiul Bumbeştilor, cu „direcție, viziune și grijă”, a fost lansat de Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului.

În ultima perioadă, s-a constatat că aceste locuri sunt locuite doar pe timpul verii, și chiar și atunci pentru perioade scurte, a precizat instituția.

Edificiile au o valoare culturală incontestabilă

Cu toate acestea, există oameni care înțeleg menirea acestor spații și mențin vie tradiția grădinăritului pe terenurile din jurul așezărilor.

Plaiul Bumbeștilor se întinde pe dealurile din imediata vecinătate a orașului Bumbești Jiu până în zona Mănăstirii Lainici, iar accesul se poate face cu autoturisme de teren, pe drumurile permise.

„În arealul Parcului Naţional Defileul Jiului, valoarea culturală şi cea de identitate sunt apreciate de către administraţia parcului şi de către comunitatea locală. În Plaiul Bumbeştilor, aferent localităţii Bumbeşti Jiu, există inventariate peste 100 de astfel de aşezări izolate, construcţii izolate, cărora oamenii de aici le spun conace, care de fapt reprezintă nişte locuinţe sezoniere ale oamenilor care deţin proprietăţi în zona Plaiului Bumbeşti şi care odinioară practicau agricultura de subzistenţă. Din spusele membrilor comunităţii, acum ceva timp, să zicem mai bine de 40 de ani, era o mică zonă aglomerată în Plaiul Bumbeşti Jiu, pentru că în toate verile copiii stăteau la conace, aveau grijă de animale, de grădini, iar în ziua de astăzi, iată că, după atât timp, dacă mai sunt undeva până în 7-8% din tot ce era odată. În zona Plaiului Bumbeşti Jiu, marea majoritatea a conacelor sunt părăsite, unele sunt deteriorate aproape complet, însă sunt şi zone emblematice, unde oamenii au înţeles ce înseamnă să păstrezi identitatea şi au luat măsuri, refăcându-şi conacele după un stil tradiţional”, a declarat luni directorul Administraţiei Parcul Naţional Defileul Jiului, Marin Şerban.

Cui se adresează apelul?

Apelul pentru recondiţionarea conacelor se adresează arhitecţilor, urbaniştilor, designerilor, ONG-lor şi iniţiativelor locale, studenţilor şi profesorilor din domeniu, dar şi oamenilor voluntari care cred în valorile locului, au precizat reprezentanții Parcului Naţional Defileul Jiului

„Atât timp cât în reglementările locale au fost ascultate şi vocile noastre cu referire la această identitate culturală şi împreună cu UAT Bumbeşti Jiu am reuşit în planul urbanistic general al localităţii să introducem câteva măsuri care să protejeze această zonă, totuşi este o mare nevoie ca oamenii care sunt în această zonă sau cei care vor să fie noi proprietari în zonă să ştie măcar orientativ cam ce însemna această valoare arhitecturală şi cum ar trebui ea păstrată. Tocmai de aceea facem un apel către oamenii pasionaţi în primul rând, oamenii care vor să ajute, şi să reuşim ca, împreună cu UAT Bumbeşti Jiu, să punem la dispoziţia proprietarilor, indiferent că sunt vechi sau noi, câteva modele de arhitectură pe care proprietarii să le folosească la refacerea conacelor. În zona Plaiului Bumbeşti Jiu, prin prevederile planului de management şi al PUG, nu este voie să se construiască decât pe amprentă, respectând legislaţia în vigoare în domeniul ariilor naturale protejate, deci ca atare toate construcţiile existente se pot recondiţiona, dar cu păstrarea identităţii culturale care este în această zonă, ori tocmai aici ne adresăm acestor oameni de bine, indiferent că sunt profesori, profesionişti, studenţi, grupuri care vor să facă tabere în zonă pentru aşa ceva şi sperăm să punem la dispoziţie câteva modele de arhitectură bazate pe reglementările locale, astfel încât oamenilor să le fie mult mai uşor să vadă produsul final care ar trebui să iasă dintr-o asemenea lucrare”, a explicat Marin Şerban.

Cei care doresc să se implice în acest proiect trebuie să respecte anumite cerințe privind o linie arhitecturală coerentă, inspirată din tradiție, dar adaptată prezentului, relatează Agerpres.

Cerințele proiectului

„Conacele sunt descrise în câteva monografii, ele au făcut obiectul unor cercetări ale unor muzeografi celebri ai Gorjului, dar şi ale unor oameni de bine, şi aş aminti Monografia localităţii Bumbeşti Jiu, scrisă de către doamna Victoriţa Stolojanu. Conacul este o aşezare umană în care se poate locui, care are un element de identificare propriu, şi anume acea prispă, acel pridvor, de regulă sunt construcţii cu una, două camere şi un antreu. (...) Lansăm această provocare către cei care vor să ne ajute, am dori să facem iniţial o întâlnire între membrii comunităţii şi aceşti specialişti care vor să proiecteze astfel de construcţii tocmai pentru a asculta şi doleanţele lor. Bineînţeles că nu vrem să facem din Plaiul Bumbeşti Jiu un mozaic arhitectural sau ceva ce este mult prea modern, pentru că identitatea se păstrează plecând de la elementele definitorii, ori să avem aici nişte A-frame-uri sau altceva nu este indicat, nu vom achesa la această idee şi ca atare nu vom lua în considerare modernismul”, a adăugat Marin Şerban.

Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului nu deţine aceste construcţii şi nu intervine asupra proprietăţilor, ci îşi doreşte să construiască un cadru de referinţă, pe care să îl poată oferi proprietarilor de conace pentru a-i sprijini în procesul de renovare şi valorificare.

„Deţinem foarte multe informaţii, avem fotografii, avem mărturii ale localnicilor, se pot vedea cu ochiul liber de cei care vor să vină fie singuri, fie împreună cu noi să viziteze această zonă, fiind amplasate în această zonă, materialele locale primau. Nu găsim cărămidă în conacele vechi, găsim lemn, găsim piatră din jurul locului unde au fost construite, zidărie brută, găsim şindrilă în unele conace, dar pe alocuri găsim şi urme ale modernismului, adică unele acoperişuri au o parte de plăci de azbociment care nu au ce căuta în astfel de zone. Ar mai fi o problemă, că în această zonă sunt foarte multe suprafeţe care nu sunt afectate de cadastrare şi ca atare este greu identificabil şi nu toţi oamenii deţin actele necesare pentru a demonstra proprietatea conform cerinţelor actuale, însă mulţi dintre ei au înţeles procesul acesta de schimbare şi împreună cu cei de la UAT Bumbeşti Jiu fac demersuri pentru a respecta noile cerinţe”, a precizat detaliat sursa citată.

Parcul are o suprafață de peste 11.000 de hectare

Un alt aspect de luat în considerare este promovarea în zonă a ecoturismului, a explicat Șerban.

„Am vrea ca pe viitor oamenii să înţeleagă şi să ne sprijine în acest demers şi am vrea să înţeleagă că, prin colaborarea cu noi, venind la aceste întâlniri care sperăm să aibă loc atât timp cât vor exista doritori care vor să ne sprijine, să facem aceste modele de arhitectură, am dori ca ei să înţeleagă că se pot ocupa şi de partea de ecoturism şi astfel ecoturismul să fie inclus în noua înfăţişare a construcţiei. Sunt convins că un astfel de demers pe termen lung, nu neapărat pe termen scurt, va fi o comoară eternă care este pusă în valoare şi vor fi suficient de mulţi în viitor care vor aprecia aceste construcţii şi îşi vor regăsi linişte şi o parte din copilărie aici. Nu trebuie să îşi facă griji în privinţa conflictelor cu carnivorele mari, pentru că oamenii dăinuiesc de ceva vreme acolo, peste 120 de ani, şi ca atare cine locuieşte acolo ştie să păstreze un climat de convieţuire cu astfel de specii de faună”, a adăugat președintele.

Cu o suprafață de peste 11.000 de hectare, Parcul Național Defileul Jiului se află între masivele Parâng și Vâlcan, pe teritoriul județelor Hunedoara și Gorj, fiind unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Romsilva.

Dintre cele peste 11.000 de hectare ale parcului, aproape 9.500 de hectare sunt păduri, dintre care 8.984 se află în zone de protecţie.

Citește și: Palatul Administrativ și Corpul B Mârzescu din Brașov, cu risc seismic ridicat, consolidate cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării