Asociația Project Bag din Băile Tușnad pregătește anul acesta un pachet educațional mobil dedicat berzei albe și legăturii acesteia cu comunitățile locale, după succesul programului TușnadEcoBear MobilCave, prin care sute de elevi au învățat despre urși și coexistența lor cu oamenii.

Reprezentantul Asociaţiei Project Bag, biologul Imecs István, a declarat, miercuri, că activitatea este inclusă în programul organizaţiei pe acest an şi are la bază experienţa acumulată la centrul de vizitare dedicat berzei albe de la conacul Henter, din comuna Sântimbru, dar şi în urma activităţilor de monitorizare a populaţiei de berze, derulate împreună cu elevii din localitate, relatează Agerpres.

Pachet educațional mobil despre berze, pregătit pentru școli

„În acest an, organizaţia dezvoltă un pachet educaţional mobil inspirat de centrul de vizitare 'Stork Nest', situat în conacul Henter din Sântimbru. Scopul este de a aduce această experienţă direct în şcoli, prin activităţi extracurriculare interactive care să le permită elevilor să descopere ecologia berzelor, modul lor de viaţă şi importanţa protejării acestei specii”, a precizat Imecs István.

Biologul a menţionat că, din discuţiile cu profesorii a reieşit că pentru temele legate de fauna locală nu există suficient timp alocat în programa şcolară, motiv pentru care sunt foarte importante programele non-formale.

Potrivit lui Imecs István, deşi este o specie „foarte simpatică, cu valoare tradiţională şi culturală foarte adâncă”, convieţuirea tradiţională cu berzele se schimbă, pe fondul modernizărilor din comunităţi.

Reprezentantul Project Bag a explicat că, în ultimele decenii, berzele au apărut în număr mare în localităţi după extinderea sistemului de distribuţie a energiei electrice şi apariţia stâlpilor de electricitate care oferă spaţiu pentru construirea cuiburilor.

Modernizarea gospodăriilor reduce locurile de cuibărit ale berzelor

În plus, berzele şi-au dat seama că, în apropierea oamenilor, sunt protejate de păsările răpitoare.

„Berzele au identificat faptul că, dacă îşi depun ouăle în apropierea oamenilor, atunci speciile răpitoare, cum sunt şorecarul comun, de exemplu, sau alte specii similare, nu le urmăresc. Atunci au venit în apropierea omului şi au stat în jurul omului şi erau în siguranţă”, a arătat biologul.

În timp, însă, modernizarea gospodăriilor face ca prezenţa berzelor să fie tot mai des percepută ca o problemă, din cauza pagubelor provocate gardurilor sau faţadelor caselor, existând deja solicitări de mutare a cuiburilor.

În plus, pe termen lung, înlocuirea stâlpilor tradiţionali de electricitate cu unii mai subţiri va duce la scăderea semnificativă a locurilor de cuibărit.

„Sunt astfel de detalii care ne fac să credem că e bine să începem o comunicare mai detaliată despre convieţuirea cu această specie pentru că, treptat, vor veni şi conflicte din punctul acesta de vedere.

Şi nu pentru că specia nu este una simpatică şi una foarte apropiată de sufletul oamenilor şi de tradiţii, ci pur şi simplu din punct de vedere tehnic, financiar, nu va avea loc aceeaşi convieţuire cum a fost în ultimii 70-80 de ani.

Şi din cauza acestor schimbări, noi ne-am propus să prevenim sau să ajutăm anumite procese şi să intrăm în comunităţi, ca măcar copiii să cunoască de la bun început despre ce specie este vorba, cum am trăit împreună cu această specie şi care sunt posibilităţile noastre pe viitor să trăim în continuare împreună cu această specie. Cam asta este strategia, teoria din spatele iniţiativei noastre”, a punctat Imecs István.

Stâlpi care permit berzelor să cuibărească în siguranță

Soluţia pentru convieţuirea cu berzele ar fi, în opinia reprezentantului Project Bag, instalarea de stâlpi speciali, cu suporturi amplasate corect, astfel încât păsările să poată cuibări în siguranţă, la distanţă de garduri şi clădiri, fără a provoca pagube localnicilor.

Procesul este unul îndelungat, presupune identificarea zonelor potrivite, găsirea soluţiilor tehnice, a surselor de finanţare şi implicarea comunităţii locale.

„Acesta este un proces şi trebuie să începem undeva să conştientizăm oamenii că asta urmează. (...) Comunitatea locală e baza activităţilor noastre, de fapt. Supravieţuirea, starea de conservare a speciilor, depinde de comunitatea locală”, a punctat reprezentantul Project Bag.

Imecs István este şi coordonatorul grupului de lucru privind gestionarea conflictelor dintre om şi urs de pe lângă Primăria Băile Tuşnad, care a reuşit, printr-un efort comun al autorităţilor, experţilor şi membrilor comunităţii, să reducă semnificativ prezenţa animalelor în oraş, dar şi pagubele produse de acestea, staţiunea devenind un model la nivel naţional.

Populația de berze din Harghita s-a triplat în ultimele două decenii

La Băile Tuşnad se desfăşoară anual şi o importantă conferinţă internaţională şi un festival, care au ca tematică coexistenţa om-urs.

De asemenea, Asociaţia Project Bag derulează un alt proiect educational de succes, intitulat TuşnadEcoBear MobilCave, în cadrul căruia specialiştii merg în şcoli şi comunităţi şi prezintă informaţii relevante despre urşi şi coexistenţa lor cu oamenii.

Până în prezent, reprezentanţii Asociaţiei au ajuns în şcoli din tot judeţul, la activităţile non-formale referitoare la coexistenţa dintre oameni şi urşi participând peste 800 de elevi.

În ultimii 20 ani, numărul de berze a înregistrat o creştere spectaculoasă în judeţul Harghita, unde aceste păsări au găsit habitate propice de hrănire şi unde au, în mod tradiţional, o relaţie bună cu oamenii locului.

Datele statistice arată, că în ultimii 20 ani, populaţia de berze din judeţ a crescut de peste trei ori, de la 184 de perechi cuibăritoare în anul 2003, la aproximativ 620 de perechi cuibăritoare în anul 2025.

Citește și: Rețineri în Bihor, după braconarea unor animale sălbatice evaluate la peste 250.000 de lei