În ciuda ploii și a temperaturii scăzute, mii de pelerini din ţară şi din străinătate au participa, miercuri dimineaţă, la scoaterea în procesiune a raclei Sfintei Cuvioase Parascheva, manifestare religioasă care a avut loc în jurul Catedralei Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei din Iaşi.

La ora 6:00, un sobor de preoţi, condus de PS Nichifor Botoşăneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a purtat racla cu moaştele Sfintei Parascheva în procesiune. Ulterior, racla a fost depusă într-un baldachin special amenajat în Curtea Catedralei Mitropolitane, unde va sta până pe 15 octombrie.

În orele următoare, preoţii vor oficia slujba de sfinţire a apei şi Taina Sfântului Maslu, precum şi Sfânta Liturghie.

Alte aproape 7.000 de persoane stau la rând în culoarul special amenajat pe străzile din jurul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, pentru a fi printre primii care se închină la racla Sfintei.

În majoritate, acestea au venit la Iaşi din cursul zilei de marţi şi s-au aşezat la rând în aşteptarea momentului în care se vor închina la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Cei mai mulţi dintre credincioşi sunt din Voluntari, în cursul zilei urmând să ajungă la Iaşi 160 de autocare din această localitate.

Pelerinii care vor merge în aceste zile pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva vor putea să cinstească şi moaştele Sfântului Grigorie Palama, care vor fi aduse, sâmbătă seară, de la Catedrala Mitropolitană din Tesalonic, Grecia, special pentru pelerinii care vin la Iaşi pentru prăznuirea hramului Sf. Cuvioase Parascheva.

Potrivit tradiţiei, raclele cu moaştele celor doi sfinţi vor fi scoase duminică seară din Curtea Mitropoliei şi purtate în procesiunea ''Calea sfinţilor'' pe străzile din centrul Iaşiului, după care vor fi reaşezate spre închinare în baldachinul special amenajat pe esplanada Catedralei Mitropolitane. Raclele sfinţilor vor rămâne expuse până pe 15 octombrie, până când se vor închina toţi pelerinii sosiţi la Iaşi de hramul Sf. Cuvioase Parascheva.

Cunoscută şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Tradiţia spune că şi-a împărţit hainele şi hrana cu săracii, deşi era mustrată de părinţii ei. După moartea acestora, Parascheva a renunţat la avere şi a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism la o mănăstire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, după care s-a întors în satul său natal, Epivat, unde a mai trăit încă doi ani, în post şi rugăciune.

Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Târnovo, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii ''Sfinţii Trei Ierarhi''.

Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaştele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica ''Trei Ierarhi'.

În prezent, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Deşi Sfânta Parascheva este sărbătorită în întreaga Patriarhie Română, ea este considerată ocrotitoarea Moldovei.

Canonizarea Cuvioasei a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.

Citește și: Sarah Mullally, prima femeie din istorie care va conduce Biserica Anglicană