Iazul de decantare a minereurilor neferoase de la marginea Bozântei Mari continuă să polueze aerul și să afecteze mediul, problemă resimțită de comunitate și agricultură, a declarat, joi, primarul orașului Tăuții Măgherăuș, Dumitru Marinescu.

„Iazul de la Bozânta Mare, continuă să fie o problemă spinoasă de mediu, deşi, anual avem speranţe că acest iaz situat foarte aproape de sat va intra în proces de conservare sau utilizare a resurselor aflate în minereul flotat (...) Iazul rămâne o mare problemă de mediu la nivel local cu multiple consecinţe pentru sănătatea oamenilor, pentru agricultură. Pe durata verii, situaţia e şi mai complicată pentru că rafalele puternice de vânt antrenează pulberi de praf, particule minuscule, aproape, invizibile care apoi se depun pe copaci, vegetaţie, culturi legumicole, ape curgătoare, haine şi implicit, afectează populaţia. Fenomenul acesta durează de zeci de ani, iar consecinţele sunt greu de evaluat, acum, dar ridică multe semene de întrebare şi îngrijorare din partea oamenilor, lucru cât se poate de firesc”, a spus Dumitru Marinescu.

Fenomenul datează de la începutul anilor 2000

Potrivit edilului, acesta s-a adresat din nou Ministerului Mediului pentru a identifica o soluţie tehnică prin care efectele poluării să fie reduse sau eliminate complet.

„Periodic, încercăm demersuri şi solicităm sprijin în a găsi o soluţie tehnică de reducere a acestui fenomen. Ne-am adresat din nou Ministerului Mediului şi cred că, până la urmă va exista o soluţie practică. Recent, ministrul mediului şi ministrul economiei au vizitat zona, au primit toate detaliile legate de acest iaz, vizitat iazul, iar stare de lucruri este cunoscută. Iazul se află în gestiunea companiei miniere Remin, aflată în stare de insolvenţă de peste 15 ani, Remin, la rândul ei este în subordinea Ministerului Economiei. Aşadar, autorităţile locale, doar pot să insiste în găsirea unei soluţii practice pentru diminuarea fenomenului poluării. Frecvent, cetăţenii, semnalează primăria despre episoadele de poluare, însă de fiecare dată ne aflăm în imposibilitatea unui răspuns convingător pentru că această problemă ţine de alte instituţii”, a mai precizat Dumitru Marinescu.

Conform Agerpres, peretele iazului de la Bozânta Mare a cedat, la începutul anului 2000, pe fondul topirii zăpezilor și al acumulării de apă, ceea ce a dus la deversări în râul Săsar și la poluarea Tisei.

Citește și: Percheziții în 3 județe, în dosare privind arderea și depozitarea ilegală a deșeurilor