Poarta din lemn Mara, construită în 1936, și presa pentru struguri reprezintă bunuri de patrimoniu ale vechiului sat maramureşean, care au fost incluse în proiectul de restaurare „S.O.S. Muzeul Satului Baia Mare”, transmite, marți, directoarea instituţiei, Monica Mare.

Prima poartă maramureşeană pe cinci stâlpi

„Poarta Mara (construcţie din lemn - n.r.) are o valoare istorică deosebită, fiind realizată de Traian Bilţiu-Dăncuş la vârsta de 19 ani, ajutat de Gavril Utan din Călineşti. Valoarea artistică este dată de contribuţia personală a lui Bilţiu-Dăncuş, care, conform datelor din teren, în 1936 a proiectat şi 'inventat' prima poartă maramureşeană pe cinci stâlpi.

El a adăugat doi stâlpi în faţa celor trei tradiţionali, amplasaţi spre exterior, către drumul public. Această reconfigurare a permis extinderea hăizaşului (acoperişului - n.r.), creând un spaţiu de primire şi reflecţie”, a precizat Monica Mare.

Conform acesteia, poarta Mara este un exponat specific zonei etnografice a ţării Maramureşului, cunoscut şi ca „Poarta Dăncuș”, fiind achiziţionată şi transferată în 2001 de la proprietarul Paul Vasile din satul Mara de către muzeografa Janeta Ciocan.

Importantă valoare arhitecturală a zonei

Poarta are o inscripţie interesantă pe frontispiciu: „Spre muncă şi reculegere”, iar pe cununiţa de la portiţă se află încrustat în lemn numele meşterului şi anul construcţiei. Poarta este realizată din lemn de stejar, iar structura sa include o poartă mare şi o portiţă, fiind sprijinită pe cinci stâlpi, descrie Agerpres.

„Stâlpii din faţă sunt bogat ornamentaţi cu motive realizate prin incizie şi cioplire în relief, în timp ce stâlpii dinspre curte sunt ornamentaţi parţial. Poarta este prevăzută cu loc pentru odihnă. Acoperişul este în patru ape, din draniţă de brad montată manual, iar şarpanta prezintă îmbinare pe grindă.

Păstrarea acestor valori arhitecturale în bună stare este vitală pentru transmiterea bogatei moşteniri culturale către generaţiile tinere”, a punctat Monica Mare.

Cele patru teascuri de struguri din muzeu, restaurate

Teascurile pentru struguri restaurate acum în Muzeul Satului sunt construcţii de mari dimensiuni, realizate din elemente masive din lemn de stejar. Sunt cunoscute sub denumirea de „şitău” sau „şaitău”.

„Un alt obiectiv cuprins în cadrul Complexului de instalaţii de tescuit care beneficiază de restaurare este presa de struguri cu grindă de presare şi vană. Aceasta a fost achiziţionată în anul 2010 dintr-o gospodărie din Tăuţii Măgherăuş.

Din punct de vedere tehnic, structura sa este formată din patru stâlpi pentru susţinerea grinzii de presare, vana în care se pun strugurii, grinda de presare propriu-zisă, şurubul pentru ridicarea şi coborârea grinzii şi un soclu din lemn de stejar. (...)

Cele patru teascuri păstrate în muzeul nostru fac parte din tipologia celor cu şurub (fus - n.r.), cu grindă de presare de mari dimensiuni, de obicei confecţionată dintr-un trunchi tăiat la bifurcarea sa în două ramuri groase, folosite ingenios pentru a se îmbina cu şurubul de presare”, a mai adăugat Monica Mare.

Proiectul „S.O.S. Muzeul Satului Baia Mare”

Restaurarea bunurilor de patrimoniu face parte din proiectul „S.O.S. Muzeul Satului Baia Mare -Măsuri de conservare şi restaurare a patrimoniului de arhitectură vernaculară”.

Finanţarea proiectului este asigurată de Institutul Naţional al Patrimoniului, prin Subprogramul Muzee în aer liber - monumente de arhitectură vernaculară / Restaurare şi cofinanţat de Consiliul Judeţean Maramureş.

Muzeul Satului din Baia Mare este vizitat anual de mii turişti români şi străini. Pe durata vacanţei de vară, muzeul organizează tabere de creaţie, întâlniri cu meşteri şi artizani populari, găzduieşte concerte în aer liber, fiind unul dintre cele mai vizitate obiective din judeţul Maramureş, indiferent de sezon.

Citește și: Donație de 4 piese textile, dintre care o scoarță veche de peste 150 de ani, la Muzeul Județean Buzău