Încep lucrările de restaurare a acoperișului Teascului de la Batoș, din 1860, una dintre cele mai impresionante instalații tehnice tradiționale care fac parte din expoziția permanentă în aer liber a Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin, anunță, marți, instituția culturală.

Teascul de la Batoş provine de pe Valea Luţului şi este o instalaţie de tehnică populară utilizată la zdrobitul strugurilor, explică Agerpres.

Teascul era acţionat prin forţa manuală, prin învârtirea unui şurub care acţiona bârna orizontală, care, la rândul ei, apăsa asupra strugurilor aşezaţi în coş. Acest teasc a fost reconstruit, cu elemente restaurate, în anul 2009.

Amprentele viticulturii și perpetuarea acestei tradiții

„Pe lângă Teascul de la Batoş, noi avem şi teascuri vechi în muzeu şi pentru că viticultura este o ocupaţie tradiţională care s-a desfăşurat aici în zonă la noi, mai ales în satele locuite de saşi. Avem foarte multe obiecte vechi pentru că a lăsat aşa urme şi în cultura materială şi spirituală. Avem obiecte vechi, coşuri, prese, teascuri vechi”, a declarat, marţi, directoarea Muzeului Etnografic „Anton Badea”, Roxana Man.

Alături de obiectele de muzeu, majoritatea funcţionale, muzeografii de la Reghin fac anual demonstraţii despre cum se obţine mustul din struguri şi cum se pregătea în trecut vinul. Astfel, pentru a familiariza tânăra generaţie cu modul de prelucrare a vinului şi mustului, Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin organizează anual culesul strugurilor, copiii participând activ la culegerea viei, precum şi la zdrobitul şi storsul strugurilor.

Singurul muzeu din Mureș cu expoziție în aer liber

Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin este unul dintre puţinele muzee din regiune care au o secţie în aer liber, în judeţul Mureş fiind singurul muzeu cu expoziţie permanentă în aer liber.

Pe lângă Teascul de la Batoş, aici mai pot fi admirate două instalaţii de tehnică populară: Moara de apă, care datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi provine din Vătava, şi Oloiniţa, care provine din localitatea Hodac, de pe Valea Gurghiului, construită la începutul secolului XX.

Cele două instalaţii ţărăneşti, care au aceeaşi tehnică de funcţionare, însă mărimi diferite, au ajuns la Muzeul din Reghin în anul 1968, când au fost restaurate.

Lângă instalaţiile tradiţionale ţărăneşti, din expoziţia secţiei în aer liber mai fac parte casa din Hodac, din secolul al XVIII-lea, casa din Călimănel, construită în anul 1837 şi Casa maghiară din Gurghiu, construită în 1895.

Tot aici regăsim şi Biserica de Lemn care a fost construită în satul Iara de Mureş în secolul al XVIII-lea şi strămutată apoi la Mura Mare, unde era pe punctul de a se ruina, dar care a fost salvată în ultima clipă şi reclădită în incinta unicului muzeu al satului din judeţul Mureş.

Citește și: Expoziție cu „Armata de teracotă” a primului împărat chinez, la Complexul Muzeal Arad