La Oradea, pe DN1 - Calea Borşului, a fost finalizat în timp record primul pasaj subteran din România, în valoare de 11 milioane de euro, dintre care 9 milioane de euro finanțate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)

Premieră la nivel național

La finalizarea lucrărilor au participat, vineri, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, secretarul de stat Radu Foghiş din Ministerul Transporturilor, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Bihor, Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, Florin Birta şi constructorii, reprezentaţi de Adrian Pintea (Freyrom - Procons Group), relatează Agerpres.

„Pasajul suprateran este o premieră la nivel naţional datorită faptului că este primul proiect care a fost finanţat şi se va recepţiona din lista pasajelor la nivel naţional finanţate din PNRR.

Acest pasaj este în strânsă legătură şi pune în valoare şi o altă investiţie care a fost recepţionată în cursul acestui an, tot în municipiul Oradea, anume terminalul intermodal - conexiunea între feroviar şi rutier - care a fost, la rândul lui, singurul proiect finanţat în cadrul Programului Infrastructură Mare la nivel de ţară”, a declarat, secretarul de stat Radu Foghiş.

Potrivit acestuia, în PNRR este alocată o sumă de 400 de milioane de euro pentru pasaje în ţară, fiind depuse în jur de 20 de proiecte, aflate în diverse faze de realizare.

Traficul rutier, deschis sâmbătă

Traficul rutier pe acest pasaj va fi deschis sâmbătă dimineaţa, facilitând circulaţia între oraş şi frontiera cu statul vecin, precum şi traficul greu către centrul intermodal din vecinătate şi către parcurile industriale din zonă (cu 144 hectare, peste 8.000 de angajaţi).

„Am revenit azi în Bihor, la doar două săptămâni după investiţia finalizată la centura Beiuş. Mă bucur să văd că administraţiile locale din zona aceasta sunt performante şi aş dori ca acest exemplu să fie multiplicat la nivel naţional.

Felicit pe domnul primar Birta şi pe predecesorul lui, domnul Bolojan, că au ştiut să gestioneze aceste tipuri de proiecte şi uitaţi că şi autorităţile locale reuşesc să facă investiţii mari în infrastructură”, a declarat directorul CNAIR, Cristian Pistol.

Pasaj de 1.043 de metri

Pasajul suprateran este construit deasupra unui sens giratoriu, are o lungime totală de 1.043 de metri, cu două rampe de câte 300 metri, podul în sine având o lungime de circa 70 de metri, cu o deschidere între parapeţi de 18 metri, cu câte două benzi pe sens şi o înălţime de 5,5 metri.

„Mă bucur că autorităţile locale din Bihor au reuşit să implementeze foarte multe proiecte în parteneriat cu noi şi proiecte pe care dânşii le-au făcut într-un timp atât de scurt. Acest pasaj rutier avea termen de execuţie 20 de luni şi a fost realizat în jumătate din timpul alocat. Asta înseamnă o foarte bună colaborare atât între noi, CNAIR şi autorităţile locale, cât şi între autorităţile locale, proiectanţi şi constructori”, a declarat Cristian Pistol.

Conform acestuia, în ţară sunt semnate, până în prezent, 107 protocoale cu autorităţile locale, în scopul descentralizării unor proiecte de importanţă redusă pentru CNAIR şi pentru a implementa cât mai multe proiecte într-o perioadă cât mai scurtă de timp.

„România trebuie să se dezvolte, iar principalul motor al dezvoltării înseamnă conexiunile rutiere pentru asigurarea transportului de călători şi de marfă. Sper că odată cu aceste proiecte implementate şi cu finalizarea principalei reţele de autostrăzi şi drumuri expres ale României, dezvoltarea comunităţilor să fie una mult mai amplă”, a declarat directorul general al CNAIR.

Lucrări finalizate în jumătate din timpul alocat

La rândul său, primarul Florin Birta a mulţumit tuturor partenerilor implicaţi şi a apreciat „mobilizarea exemplară a constructorilor” care au finalizat lucrările în jumătate din timpul alocat, anume în zece luni, de la ordinul de începere a lucrărilor din decembrie 2023.

„Mulţumesc aici domnului Pistol şi domnului Foghiş, pentru că am reuşit să finanţăm acest pasaj, în mare măsură, din PNRR şi nu a mai trebuit să cheltuim banii din bugetul local pentru acest pasaj, din cele 11 milioane de euro, nouă milioane sunt fonduri europene”, a spus primarul.

Lucrările au fost executate de asocierea formată din Freyrom SA (lider de asociere), Procons Group SRL şi Construcţii Erbaşu SA.

Proiectul a inclus şi construcţia unui drum colector de 2,2 kilometri de-a lungul Căii Borşului şi amenajarea drumului de legătură dintre acesta şi terminalul intermodal din zona Gării Episcopia.

Înălţimea pasajului (5,5 metri) a fost proiectată astfel încât să asigure tranzitul vehiculelor mari, precum şi realizarea viitoarei rute a TramTrain-ului care va trece pe sub pasaj.

Citește și: Proiectul ecologic „România mai curată”, în Parcul Ploieşti Vest