Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploieşti au trimis în judecată 14 inculpaţi persoane fizice şi juridice, între care un avocat şi un notar public, pentru fraude imobiliare legate de complexurile White Tower, City Gate şi Mărăşeşti din municipiul Ploieşti. Prejudiciul creat este de 8,7 milioane euro.

Înșelăciune calificată cu consecințe deosebit de grave

Conform unui comunicat emis, miercuri, de PCA Ploieşti, acuzaţiile din dosar sunt de înşelăciune calificată şi complicitate la înşelăciune calificată în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, bancrută frauduloasă în formă continuată, fals şi complicitate la fals în intelectual în formă continuată.

Potrivit portalului instanţelor de judecată, printre inculpaţii deferiţi justiţiei sunt avocatul Vlad Nichita, dezvoltatori imobiliari, dar şi omul de afaceri Daniel Ştefănescu, patron al firmei Gersim Development, notează Agerpres.

„În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2018-2024, în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu complicitatea notarilor publici, inculpaţii T.M. ŞI T.G.R., dezvoltatorii imobiliari, împreună cu alte persoane, toate inculpaţi în cauză, au indus în eroare, atât cu prilejul încheierii, cât şi cu prilejul executării unor antecontracte de vânzare-cumpărare de apartamente, promitenţi cumpărători de bună-credinţă, prin prezentarea ca adevărată a faptului că le vor vinde apartamente, la termenele stabilite, în blocul White Tower şi în complexul rezidenţial City Gate din Municipiul Ploieşti, folosind manopere dolosive, cu scopul de a obţine foloase materiale injuste”, arată PCA Ploieşti.

Strategie bine dezvoltată de inculpatul N.V., avocat

Prejudiciul total creat persoanelor vătămate din cele trei complexuri rezidenţiale este de aproximativ 8.700.00 euro, inculpaţii acţionând în timp, în mod constant, după o strategie bine pus la punct de inculpatul N.V., avocat în cadrul Baroului Prahova, specializat în litigii de faliment, insolvenţă şi licitaţii, pentru mărirea artificială a pasivului, concomitent cu scăderea activelor patrimoniale, spun anchetatorii.

Aceştia explică faptul că strategia era axată în principal pe trei coordonate, respectiv încheierea de mai multe promisiuni de vânzare-cumpărare a aceloraşi apartamente cu mai mulţi beneficiari şi încasarea preţurilor de la aceştia, sume de bani ce au fost folosite în alte scopuri decât pentru construirea imobilelor promise; pregătirea procedurii de insolvenţă, ce presupunea înstrăinarea activelor cu scopul de a nu face obiectul vreunei executări silite în cadrul procedurii de insolvenţă/faliment; declanşarea procedurii propriu-zise de insolvenţă/faliment, pentru ca inculpaţii să obţină toate avantajele prevăzute de legislaţia specială în domeniu, în sensul ca răspunderea patrimonială să fie limitată doar la bunurile care se mai regăsesc în patrimoniul entităţii economice supuse procedurii (nu şi la bunurile proprii) şi înlăturarea eventualelor dobânzi şi penalităţi datorate promitenţilor cumpărători.

„Ceea ce a lipsit acestei strategii a fost că inculpaţii nu au anticipat intervenţia fermă a organelor de urmărire penală, astfel că, pe parcursul urmăririi penale aceştia au fost cercetaţi în stare de arest preventiv, arest la domiciliu şi control judiciar. De asemenea, au fost aplicate măsuri asiguratorii asupra mai multor bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor, în vederea asigurării recuperării prejudiciului”, se mai arată în comunicat.

Citește și: Prejudiciu de 1,8 milioane de lei, într-un dosar de înșelăciune, în 7 județe și în București