REPUBLICA MOLDOVA: Igor Gorgan, fostul șef al Statului Major, acuzat de spionaj
Gorgan ar fi discutat cu ofiţerul său de legătură din serviciul rus GRU, colonelul Alexei Makarov.

Articol de Diana Oprea, Publicat: 20 Septembrie 2024, 11:44 • Actualizat: 20 Septembrie 2024, 11:44
Generalul Igor Gorgan, fostul şef al Statului Major al armatei Republicii Moldova, a fost acuzat pentru presupuse acțiuni de spionaj în favoarea Rusiei, informează joi agenţia EFE şi presa moldovenească.
Relații cu serviciile de informații ruse
„Fostului şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Igor Gorgan, i-a fost atribuit statutul de învinuit în dosarul privind pretinse acţiuni de spionaj în interesul Rusiei.
Cercetarea penală continuă, iar persoana beneficiază de prezumţia nevinovăţiei până la o hotărâre judecătorească finală”, a anunţat Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS).
În luna iulie, preşedinta pro-occidentală Maia Sandu a semnat un decret prin care generalului Gorgan i-au fost retrase toate decoraţiile după ce portalul de investigaţii The Insider a scris despre relaţiile acestuia cu serviciile de informaţii ruse, acuzaţii respinse de generalul moldovean, transmite Agerpres.
Corespondența dintre Gorgan și colonelul Makarov
The Insider a susţinut că a accesat pe Telegram corespondenţa lui Igor Gorgan, în care acesta discuta cu presupusul său ofiţer de legătură din serviciul rus GRU, colonelul Alexei Makarov.
Astfel, mai scrie acelaşi portal, Gorgan ar fi transmis Moscovei cu regularitate informaţii despre situaţia politică internă din ţară şi despre vizitele reprezentanţilor Ministerului Apărării din Ucraina, care a cumpărat echipament militar şi obuze.
Fostul premier Vlad Filat, în mandatul căruia Gorgan a fost numit şeful Statului Major, a pus sub semnul întrebării aceste acuzaţii şi a subliniat că respectiva numire a fost aprobată la acea vreme de Partidul Liberal Democrat (PLDM), de serviciile de informaţii de la Chişinău şi de ambasada SUA.
Preşedinta Maia Sandu urmăreşte să obţină un nou mandat la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie, dată la care a convocat desfăşurarea concomitentă a unui referendum pe tema aderării la UE. Ea denunţă în mod repetat ingerinţele Rusiei, în timp ce opozanţii săi denunţă măsuri represive menite să-i împiedice să candideze.
Citește și: Comisia Europeană va oferi 10 miliarde de euro ţărilor afectate de inundaţii