Parcul Național Munții Măcin (PNMM) este dotat cu cea mai bună rețea de monitoring din România, susține directorul Viorel Roșca. Turiștii care vizitează parcul pot observa diferite habitate de stâncărie, stepice, de pădure, de silvostepă, zone umede sau grohotișuri, la distanțe relativ scurte.

Este un cadru bine conservat, o rezervație care adăpostește 6 dintre cele 8 ecosisteme identificate în Europa. Prin reguli forestiere existente de 150 de ani, prin 233 de suprafețe de monitoring, PNMM este un model de ecosistem în țară și în Europa, precizează Radio România Constanța.

Parcul, împărțit în mai multe zone în care se desfășoară activități diferite

„În Parcul Național Munții Măcinului există zone funcționale, sunt rezervațiile științifice în care nu intervenim decât pentru cercetare.

Acolo există practic rezervoare genetice și ecosistemice care constituie izvorul de extindere pentru popularea și dispersia către alte zone. Practic, nucleul, să spun așa, ca într-o bază genetică de date în aer liber, într-un laborator în aer liber. Nu avem voie să facem nimic.

Apoi sunt zonele de protecție integrală în care putem să facem doar activitate de turism și activități de cercetare, iar în zonele tampon sau zonele de dezvoltare durabilă se pot face doar activități care asigură continuitatea speciilor existente la momentul declarării”, declară directorul Viorel Roșca.

Aproape 30 de specii, monitorizate prin proceduri la nivel european

Peste 200 de suprafețe permanente de monitoring au fost amplasate în Parcul Național Munții Măcinului, fiind astfel monitorizate 29 de specii prin proceduri standard la nivel european.

„Pentru că Parcul Național are 99% din suprafață fond forestier național, cu regulile existente de 150 de ani, există o permanentă monitorizare în Parcul Național Munții Măcinului și o spun cu mândrie.

Parcul Național Munții Măcinului are amplasate suprafețe permanente de monitoring, în număr de 233. Am curaj să spun și din discuții cu prietenii noștri de la alte parcuri din Europa și cu cei din țară – nu există o rețea de monitoring atât de bine pusă la punct.

Și o spun fără tăgadă, pentru că am stabilit împreună cu colegii, cu biologii, cu ecologii, cu Consiliul Științific, în care monitorizăm 29 de specii prin proceduri standard la nivel european, în aceeași perioadă a anului, pe aceeași durată, cu aceeași intensitate, cu aceleași echipamente și cu același sistem de prelucrare a date.

De ce facem lucrul ăsta? Pentru că o măsură activă, chiar în zone în care este permisă recoltarea de resurse naturale, cum ar fi lemnul, ciupercile, florile, plantele medicinale, mai exact, așa trebuie făcută.

Se stabilește intensitatea sau interdicția pe o anumită perioadă ciclică pentru asigurarea regenerării. În urma rezultatelor acestei monitorizări, practic, am susținut întotdeauna și la întâlnirile cu celelalte parcuri și la întâlniri internaționale că da, un management responsabil, un management adaptabil are rezultate certe și măsuri potrivite”, adaugă Viorel Roșca.

Citește și: Inelul Rutier Metropolitan Oradea, deschis complet circulației în weekend