Guvernul României a aprobat o subvenție de 100 de euro pe hectar pe an pentru fermele piscicole și de acvacultură.

Piscicultorii tulceni o consideră primul sprijin real din 2007, când s-a înființat rețeaua Natura 2000, însă aceasta este infimă față de costul real de producție, care depășește 800 de euro pe hectar pe an, declară Alexandru Bonea, vicepreşedintele Patronatului Peştelui din România.

Fermele de piscicultură, fără sprijin din partea statului

Reţeaua Natura 2000, principalul instrument al Uniunii Europene de conservare a ariilor naturale protejate, prevede restricţii pentru fermele de piscicultură, acvacultură şi cele din agricultură şi urma ca, în termen de 90 de zile să fie succedată de norme metodologice prin care să se acorde sprijin producătorilor din zonele protejate.

Deși în anul 2011 legiuitorul a revenit asupra statutului acestor arii naturale, până în prezent fermele de piscicultură şi acvacultură nu au primit sprijin din partea statului.

„Suma pe care ar urma să o primim este infimă faţă de costurile de producţie reale care se ridică la 800 – 1.000 de euro pe hectar, pe an.

Trebuie făcută o diferenţiere între luciile de apă din ţară, din Bistriţa-Năsăud, de exemplu, unde nu sunt pelicani sau alte păsări ihtiofage, şi cele de aici, din Delta Dunării. Subvenţia este infimă în comparaţie cu pierderile. Proprietarii sau administratorii pădurilor primesc, de exemplu, 400 de euro pe hectar, pe an, începând din 2023”, a menţionat vicepreşedintele PPR.

Obstacole în procesul de finanțare

El a amintit că, în perioadele de programare 2007-2013 şi 2014-2021, firmele de piscicultură şi acvacultură din ariile naturale protejate au avut acces la fondurile europene pentru a primi subvenţii, dar au întâmpinat dificultăţi în accesarea finanţărilor şi s-a creat o concurenţă neloială.

În plus, subvenţia pentru combustibil în piscicultură şi acvacultură implică foarte multă birocraţie şi este şi ea nesemnificativă. „Suma pe care o compensezi nu e valoarea totală a accizei”, a precizat Alexandru Bonea.

Guvernul României a adoptat săptămâna trecută o hotărâre care vizează plata unui sprijin pentru fermele piscicole aflate în arii naturale protejate şi care au anumite interdicţii.

Aprovizionarea cu pește din Deltă, instabilă

„Este un lucru foarte bun pentru că o activitate de acvacultură susţinută în Delta Dunării reduce presiunea în habitatele naturale.

Un peşte pe care-l luăm din amenajările piscicole este un peşte pe care nu-l mai prindem din mediul natural şi satisfacem nevoile şi ale turiştilor, şi ale operatorilor economici şi oferim o predictibilitate, pentru că asta este principala problemă ridicată de multe unităţi turistice, faptul că nu au o predictibilitate a aprovizionării cu peşte din Deltă”, spunea guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete.

Potrivit datelor făcute publice pe site-ul Consiliului Judeţean, în județul Tulcea există 24 de amenajări piscicole cu o suprafaţă totală de 34.906 hectare.

Citește și: Festivalul „BioFEST Home&Garden”, în campusul Politehnicii București