Universitatea de Vest din Timișoara va participa, în premieră, la o expediție de cercetare în Antarctica
Expediția face parte dintr-un program românesc de cercetare polară coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB).
Articol de Iulian Busan, Publicat: 24 August 2026, 17:58 • Actualizat: 24 August 2026, 18:11
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) va participa, în premieră, în luna decembrie, la o expediție științifică în Antarctica, prin Departamentul de Geografie, reprezentat de conferențiarul Alexandru Onaca, transmite luni prorectorul instituției, Mădălin Bunoiu.
Programul, coordonat de INCDSB
Participarea UVT la expediție face parte dintr-un program românesc de cercetare polară coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), prin Departamentul de Cercetări Antarctice.
Expediția se înscrie în activitatea de cercetare desfășurată de instituția de învățământ superior în domeniu, precizează sursa citată.
„Suntem o universitate comprehensivă, iar ambiţia noastră este să fim prezenţi acolo unde se face cercetare relevantă, competitivă şi conectată la marile teme ale ştiinţei contemporane. Participarea la o expediţie ştiinţifică în Antarctica se înscrie foarte bine în această logică. Pentru UVT, faptul că intrăm în această comunitate şi că lucrăm alături de un institut naţional de cercetare şi de celelalte universităţi partenere este important inclusiv din perspectiva modului în care vedem dezvoltarea cercetării în România: marile întrebări ştiinţifice nu mai pot fi abordate instituţional, fiecare separat, ci prin complementaritate, infrastructuri comune şi reţele de competenţă. Antarctica este unul dintre cele mai spectaculoase laboratoare naturale pe care le avem la dispoziţie. Este un mediu izolat şi extrem, în care putem studia procese naturale dificil sau imposibil de observat în alte regiuni ale planetei: dinamica gheţarilor şi a permafrostului, schimbările climatice, biodiversitatea şi adaptarea organismelor la condiţii extreme, interacţiunea dintre atmosferă, apă, gheaţă şi ecosisteme. Istoria ROICE arată tocmai această diversitate: expediţiile româneşti au abordat de-a lungul timpului biodiversitatea microbiană, adaptarea organismului uman, ecologia polară sau poluanţii de mediu”, detaliază fizicianul Mădălin Bunoiu.
Cercetarea în medii izolate și extreme presupune condiții specifice de lucru
Potrivit prorectorului UVT, expediția oferă și un context pentru cercetarea fundamentală, în condițiile în care rezultatele unor astfel de demersuri științifice pot apărea pe termen lung. Cercetarea în medii izolate și extreme presupune, de asemenea, condiții specifice de lucru și organizare.
„Nu poţi improviza în Antarctica. Ai nevoie de cercetători foarte bine pregătiţi, de metodologii robuste, de echipamente adecvate, de o logistică extraordinară şi, mai ales, de capacitatea de a lucra interdisciplinar şi în cooperare cu alte instituţii. (...). Cooperarea dezvoltată cu Korea Polar Research Institute – KOPRI şi posibilitatea desfăşurării cercetărilor la staţia antarctică King Sejong sunt rezultatul acestei construcţii instituţionale. De aceea, pentru UVT, prezenţa aici, prin colegul nostru Alexandru Onaca, nu reprezintă o simplă bifă instituţională, ci arată că expertiza construită în universitatea noastră poate contribui, în cadrul unui program naţional coordonat de INCDSB şi al unei cooperări ştiinţifice internaţionale, la cercetarea desfăşurată într-unul dintre cele mai dificile şi mai relevante medii naturale de pe planetă”, subliniază Mădălin Bunoiu.
Expediţia ştiinţifică în Antarctica evidențiază complexitatea cercetării ştiinţifice, iar expediţia este partea cea mai vizibilă şi mai spectaculoasă, însă reprezintă doar una dintre etapele procesului științific.
Săptămâni de măsurători, observații și prelevări de probe
Pe parcursul celor câteva săptămâni petrecute în Antarctica, cercetătorii vor efectua măsurători și observații, vor preleva probe și vor colecta date.
După revenirea în țară va urma o etapă mai laborioasă, care va include analiza și prelucrarea datelor, compararea acestora cu rezultatele anterioare, precum și formularea și verificarea ipotezelor.
Procesul poate dura de la câteva luni până la câțiva ani, relatează Agerpres.
„Pentru UVT, miza principală va fi tocmai valorificarea ştiinţifică a acestor informaţii. Ne dorim ca datele obţinute de Alexandru Onaca în cadrul expediţiei ROICE să genereze rezultate ştiinţifice relevante, publicaţii în reviste internaţionale importante, noi colaborări şi proiecte de cercetare, dar şi teme pentru studenţi, masteranzi şi doctoranzi. În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că cercetarea fundamentală nu garantează descoperiri spectaculoase la comandă. Uneori confirmăm ceea ce ştiam, alteori corectăm o interpretare, iar alteori o observaţie aparent minoră deschide o direcţie complet nouă. Valoarea unei asemenea expediţii nu se măsoară doar în săptămânile petrecute în Antarctica, ci mai ales în cunoaşterea pe care reuşim să o construim, în anii următori, pornind de la datele aduse de acolo. Cred că mesajul cel mai important este acesta: o universitate puternică trebuie să fie prezentă nu doar acolo unde există răspunsuri, ci mai ales acolo unde ştiinţa încă formulează marile întrebări”, detaliază prorectorul UVT.













