Interacțiunile dintre oameni și urși au crescut semnificativ în județul Vrancea, pe fondul unei populații de urs brun estimată la peste 360 de exemplare, aproape dublu față de nivelul considerat optim, potrivit datelor autorităților de mediu.

Peste 300 de exemplare în județ

În prezent, în județ sunt estimate 363 de exemplare de urs brun, în timp ce efectivul optim stabilit la nivelul fondurilor cinegetice este de 195 de animale, ceea ce indică o presiune crescută asupra habitatului și o intensificare a interacțiunilor cu oamenii.

Această diferență trebuie analizată nu doar din perspectivă valorică, ci și pe fondul particularităţilor locale şi al factorilor care influenţează comportamentul animalelor, a precizat Silviu Chiriac, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Vrancea.

„La nivelul judeţului Vrancea, efectivul optim cumulat al populaţiei de urs brun este de 195 de exemplare, iar în paralel, studiile genetice realizate în cadrul proiectului naţional au estimat o abundenţă medie de aproximativ 363 de indivizi pentru acelaşi teritoriu. Compararea celor două repere evidenţiază că abundenţa estimată genetic este aproximativ de 1,8 ori mai mare decât efectivul optim stabilit la nivelul fondurilor de vânătoare. Această discrepanţă sugerează că populaţia existentă depăşeşte nivelul considerat sustenabil în raport cu condiţiile habitatului şi cu structura utilizării terenurilor. Conceptul de efectiv optim al populaţiei de urs brun este însă un concept depăşit, care are la bază echilibrul dintre potenţialul ecologic al habitatului şi nivelul de toleranţă al activităţilor umane. În practică, nu se iau în calcul elemente precum seceta, tăierile de pădure sau perturbările prin prezenţa antropică, dar nici resursele trofice suplimentare din livezi părăsite sau culturi agricole, care influenţează semnificativ comportamentul urşilor”, a precizat acesta.

Seceta și perturbările antropice influențează fenomenul

Potrivit unui răspuns transmis de Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea, în perioada aprilie 2025 – martie 2026 au fost înregistrate 160 de apeluri la 112 privind prezența urșilor, dintre care 121 în intravilan și 39 în extravilan.

Numărul este în creștere față de perioada aprilie 2024 – martie 2025, când au fost raportate 101 apeluri, relatează Agerpres.

„În perioada 01.04.2025–31.03.2026, la nivelul judeţului Vrancea au fost înregistrate un număr de 160 apeluri prin SNUAU 112 prin care a fost solicitată intervenţia structurilor abilitate în vederea gestionării incidentelor provocate de ursul brun, dintre care 121 apeluri în intravilan şi 39 apeluri în extravilan. Precizăm faptul că în perioada 01.04.2024–31.03.2025 au fost înregistrate un număr de 101 apeluri prin SNUAU 112, dintre care 68 apeluri în intravilan şi 33 apeluri în extravilan. De asemenea, în urma analizării sesizărilor, localităţile cele mai afectate de prezenţa ursului brun sunt Tulnici, Vintileasca, Vizantea-Livezi, Dumitreşti, Nereju, Vidra, Gura Caliţei, Soveja, Răcoasa şi Poiana Cristei”, a transmis Jandarmeria Vrancea.

Fenomenul este explicat şi prin comportamentul sezonier al animalelor, dar şi prin condiţiile naturale favorabile din judeţ.

„Este caracteristic pentru judeţul Vrancea o concentrare a urşilor în zona subcarpatică în timpul lunilor iulie-septembrie, momentul fiind determinat de prezenţa fructelor şi cerealelor în spaţii antropizate. După această perioadă, urşii utilizează spaţiile montane, unde îşi petrec somnul de iarnă în zone forestiere compacte, departe de aşezările umane. Utilizarea acestor teritorii este determinată în mod direct de disponibilitatea resurselor trofice, iar concentrarea poate fi una temporară şi dependentă de condiţiile din teren”, a menționat Silviu Chiriac.

Pagubele provocate de urși, o problemă constantă

În privința măsurilor de control, în ultimii ani, numărul exemplarelor extrase a rămas redus. Astfel, în 2025 au fost recoltate nouă exemplare de urs la nivelul județului, iar în 2024 opt exemplare, dintr-o cotă anuală aprobată de 11.

Pentru 2026 este propusă o cotă de intervenție de 25 de exemplare la nivelul județului, repartizată pe fonduri cinegetice, în special în zonele cu risc crescut de interacțiune cu activitățile umane.

În paralel, pagubele provocate de urși rămân o problemă constantă în mai multe localități din județ.

Potrivit APM Vrancea, cele mai mari despăgubiri acordate în 2025 au fost în comunele Bârsești și Soveja, unde valoarea pagubelor a depășit 10.000 de lei pentru animale domestice ucise.

În Vrâncioaia, prejudiciul s-a apropiat de 9.000 de lei, iar în Poiana Cristei despăgubirile au depășit 5.500 de lei.

Pagube semnificative au fost înregistrate și în Vintileasca, cu peste 5.600 de lei, precum și în Valea Sării, unde pierderile au depășit 4.500 de lei.

Datele mai indică faptul că astfel de incidente se repetă în mai multe zone ale județului. În localități precum Dumitrești, Nereju și Vizantea-Livezi au fost raportate atât animale domestice ucise, cât și culturi agricole distruse, ceea ce sugerează extinderea fenomenului la nivel județean.

Autorităţile recomandă populaţiei să evite hrănirea animalelor sălbatice, să îşi protejeze gospodăriile şi să anunţe imediat prezenţa urşilor la 112, pentru a permite intervenţia rapidă a echipajelor specializate.

Citește și: Patrule mixte instituite în Câmpina, pe fondul aparițiilor frecvente ale urșilor​