Curtea interioară a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) va găzdui săptămâna aceasta, de miercuri până duminică, Târgul Mărțișorului, o tradiție care continuă la unitatea muzeală de 25 de ani.

Tradiție ce a trecut prin numeroase transformări

„De un sfert de secol, în ajun de 1 martie, Muzeul Naţional al Ţăranului Român spune povestea mărţişorului în nenumărate feluri, câştigând astfel pariul cultural cu etnologii care prevedeau, la începutul secolului XX, dispariţia obiceiului.

Târgul Mărţişorului promovează şi recontextualizează sărbătorirea unui obicei care, în ultimul secol, a trecut prin numeroase transformări, în special în mediul urban.

Vă invităm să celebrăm cei 25 de ani ai Mărţişorului MŢRist cu creativitate şi cu acelaşi spirit ludic cu care vă întâmpinăm în fiecare primăvară!”, transmite instituţia muzeală într-un comunicat publicat pe Facebook.

Arta mărțișorului, adaptată stilului de viață urban

Tineri, studenţi, artişti, meşteri, dar şi designeri şi arhitecţi - în ultimii ani - conturează specificul acestui eveniment, în care creativitatea, imaginaţia şi jocul sunt elementele definitorii, relatează Agerpres.

„Târgul a creat în toţi aceşti ani, pentru publicul bucureştean, o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea şi diversitatea mărţişoarelor, reuşind să schiţeze noi forme de mitologie urbană care folosesc, ca sursă de inspiraţie, lumea şi mitologia ţărănească ori imaginează noi forme ale creativităţii: de la obiectul manufacturat şi reciclat, care foloseşte materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate şi a benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconvenţionale”, precizează sursa citată.

Ca în fiecare an, MNŢR continuă să sprijine mai multe şcoli, fundaţii, asociaţii şi organizaţii care desfăşoară activităţi umanitare pentru copii cu dizabilităţi şi pentru persoane din categorii defavorizate.

Bucate artizanale și prețurile biletelor

Oferta gastronomică, nelipsită de la Târgul Mărţişorului, include şi în această ediţie produse apropiate de conceptul de bucătărie naturală, fie din mediul rural, fie din cel urban: turtă dulce, prăjituri de casă, miere, dulceţuri, cozonaci şi alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare, Buzău şi Ilfov, precum şi ceaiuri şi plante de leac din Dâmboviţa.

Intrarea se face prin Strada Monetăriei nr. 3. Biletele pot fi achiziţionate şi online pe platforma Booktes şi au următoarele preţuri: adulţi - 20 lei / vizitator (valabil pe parcursul unei zile întregi, la toate expoziţiile); pensionari - 10 lei / vizitator (valabil pe parcursul unei zile întregi, la toate expoziţiile).

Elevii şi studenţii, posesorii de „Carduri europene pentru tineret” în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor beneficiază de reducere 75% pentru biletele de vizitare a muzeului - 5 lei / vizitator.

Istoria obiceiului de 1 martie

Obiceiul de 1 martie practicat de ţărani la început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului, consemnat de etnologii începutului de secol XX, Mărţişorul - numit şi Mărţişug sau Marţ - era prezent nu doar la români, ci şi la bulgari şi albanezi.

Copiilor li se lega la mână o monedă de argint prinsă cu un fir răsucit alb-roşu, pentru a fi feriţi de boală; după 12 zile, aceştia îl legau într-un pom, ca acesta să fie roditor. Şi vitelor li se agăţa un fir alb cu roşu, pentru sănătate şi spor.

Preluat ulterior de mediul urban şi transformat în modă, firul de bumbac a devenit fir de argint sau de aur, purtat ca bijuterie, suvenir sau cadou. Astfel, povestea mărţişorului a supravieţuit până astăzi în forme variate - de la firul tradiţional alb-roşu până la mărţişorul virtual.

Citește și: A VII-a ediție a concertului de Mărțișor „SoNoRo”, pe 1 Martie la Ateneul Român