6 tronuri cu o puternică încărcătură istorică, simbolică şi artistică vor putea fi admirate, începând de joi, în cadrul unei expoziţii la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).

Vernisajul este programat de la ora 13:00.

Expoziţia propune o incursiune în istoria modernă şi contemporană a României, prin intermediul unor obiecte de patrimoniu asociate cu momente de referinţă şi personalităţi marcante ale trecutului.

Publicul este invitat să descopere poveştile acestor tronuri şi „traseele” pe care le-au parcurs de-a lungul timpului, precum şi încercările prin care au trecut, în diferite contexte istorice. Fiecare piesă expusă reflectă nu doar statutul şi ceremonialul epocii, ci şi influenţele artistice europene care au modelat estetica curţilor domneşti şi regale din spaţiul românesc.

Printre exponatele centrale se află tronul impunător folosit de Grigore Dimitrie Ghica, primul domnitor pământean al Ţării Româneşti după încheierea domniilor fanariote (1822-1828). Piesa se remarcă printr-un decor eclectic, care îmbină elemente de neo-Renaştere italiană şi neoclasicism, specifice primei jumătăţi a secolului al XIX-lea şi influenţelor occidentale ale epocii.

Tronul lui Gheorghe Bibescu, al doilea domnitor regulamentar al Ţării Româneşti (1842-1848), este atribuit, cel mai probabil, unui atelier austriac. Realizat în aşa-numitul „stil Blondel”, popular la Viena după 1840, obiectul evocă perioada premergătoare Revoluţiei de la 1848, în urma căreia domnitorul a abdicat.

Un loc aparte îl ocupă tronurile domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi al Doamnei Elena Cuza, realizate în stil Napoleon III (Second Empire). Acestea au fost utilizate ulterior şi de principele, apoi regele Carol I, şi de principesa, ulterior regina Elisabeta, fiind asociate cu două momente fundamentale ale istoriei moderne a României: Unirea Principatelor din 1859 şi proclamarea Regatului, tronurile fiind prezente inclusiv la ceremoniile Încoronării din 10 mai 1881.

Expoziţia include şi tronul reginei Elisabeta, realizat în 1884 de celebra Casă Krieger din Paris. Piesa se distinge prin elemente neo-bizantine şi trimiteri la un „revival” al artei medievale româneşti, reflectând preocupările estetice ale epocii şi interesul pentru afirmarea unei identităţi artistice naţionale.

Alături de acestea, publicul poate vedea şi tronul monumental din lemn masiv al regilor României din Palatul Adunării Deputaţilor, cu spătar de aproximativ doi metri înălţime, realizat la începutul secolului XX. Considerat la vremea sa „o minune a artei decorative”, tronul ilustrează ceremonialul regal din spaţiul instituţional al României moderne.

Expoziţia „Tronuri domneşti şi regale” va fi deschisă publicului până la 15 aprilie. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 9:00 - 17:00 (orar de iarnă), respectiv 10:00 - 18:00 (orar de vară).