România şi Bulgaria pot deveni, din luna decembrie, membri cu drepturi depline în spaţiul de liberă circulaţie Schengen, a anunţat, vineri, preşedinţia ungară a Consiliului Uniunii Europene.

Decizia trebuie să fie luată prin votul unanim al miniştrilor de interne din ţările comunitare la reuniunea lor de luna viitoare şi ulterior ratificate de parlamentele celor 27 de state membre ale Uniunii.

Miniştrii de Interne din cele trei ţări, împreună cu omologul din Austria - care admite acum că migraţia ilegală a scăzut - au avut vineri o reuniune la Budapesta.

La finalul ei, ministrul ungur de Interne, Sándor Pintér, a declarat că la Consiliul JAI din 11 decembrie va fi prezentat un pachet de măsuri de securitate care va include şi aranjamente pentru desfăşurarea a cel puţin 100 de poliţişti de frontieră pentru a proteja graniţa dintre Turcia şi Bulgaria. Aflat şi el la Budapesta, unde a avut convorbiri cu omologul Viktor Orbán, premierul Marcel Ciolacu a calificat documentul încheiat de cei patru miniştri de interne drept crucial şi a subliniat că parlamentul olandez, care s-a opus anterior aderării Bulgariei, trebuie să îşi dea acceptul pentru primirea deplină a celor două ţări în Schengen.

La Budapesta, șefii Internelor din România, Ungaria, Austria şi Bulgaria au ajuns vineri la un acord istoric privind extinderea Spaţiului Schengen, deschizând calea aderării României şi Bulgariei începând cu 1 ianuarie 2025. Această decizie marchează un moment important pentru întărirea coeziunii europene şi pentru recunoaşterea progreselor realizate de cele două ţări membre ale Uniunii Europene, transmite Ioan Suciu, trimisul special al RRA la reuniunea din capitala ungară.

Discuţiile dintre reprezentanţii celor patru state au avut loc într-un context favorabil, caracterizat de dorinţa comună de întări securitatea la frontierele externe ale Uniunii Europene şi de a sprijini integrarea deplină a statelor membre care îndeplinesc criteriile tehnice şi politice. România şi Bulgaria au demonstrat în ultimii ani că sunt pregătite să gestioneze cu succes provocările asociate statutului de membru Schengen, iar decizia de vineri reprezintă o recunoaşte a acestor eforturi.

În acest context, o delegaţie ministerială condusă de premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Budapesta cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán.

Prioritatea Guvernului de la București este definitivarea procesului de aderare a României la Schengen prin ridicarea controalelor şi la frontierele terestre.

"Având toate aceste lucruri concrete, după 13 ani România va reuşi o aderare completă la Schengen de la 1 ianuarie 2025. Românii au simţit deja beneficiile intrării parţiale în Spaţiul Schengen, având în vedere faptul că este ceva foarte palpabil, însă creşterea economică românească şi ungurească va fi dinamizată odată cu aderarea completă, inclusiv pe cale terestră. Iar preluarea de către România a protecţiei graniţelor parţiale ale Uniunii Europene va avea un impact pozitiv şi asupra Ungariei", a declarat Marcel Ciolacu, citat de Rador Radio România.

La rândul său, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a afirmat că decizia pentru aderarea terestră a României la Spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025 se va lua la Bruxelles, urmare a unui document pe care îl va depune în acest sens Ungaria, în calitatea sa de preşedinţie a Consiliului Uniunii Europe.

"Se ştie foarte bine că Ungaria deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Când am discutat ultima dată la Bucureşti cu domnul prim-ministru, am fost de acord că trebuie să folosim această preşedinţie pentru a accelera procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen. Întotdeauna am considerat că situaţia actuală este injustă faţă de România, care a făcut numeroase eforturi în ultimii ani şi şi-a îndeplinit demult toate condiţiile pentru a deveni parte a Spaţiului Schengen. Miniştrii de interne au discutat despre reducerea semnificativă a trecerilor ilegale de frontieră şi despre intensificarea luptei împotriva migraţiei ilegale şi s-a constatat că atât România, cât şi Bulgaria au făcut progrese remarcabile în această privinţă, astfel încât părţile implicate - Ungaria, Austria, România şi Bulgaria - au ajuns la un consens conform căruia toate obstacolele care au împiedicat până acum aderarea României la Schengen să fie înlăturate. Discuţiile de astăzi s-au încheiat cu un acord prin care toate cele patru ţări vor colabora pentru ca de la 1 ianuarie România să devină membru cu drepturi depline al Spaţiului Schengen nu doar prin aeroporturi, ci şi prin frontierele terestre. Decizia în acest sens, care necesită acordul tuturor miniştrilor de interne din Uniunea Europeană, va fi luată pe 12 decembrie la Bruxelles, în baza propunerii şi memoriului formulat de preşedinţia ungară după consultările de azi de la Budapesta", a spus Viktor Orban.

Obiectivul României la această întâlnire a fost elaborarea unei decizii pozitive la Consiliul JAI din luna decembrie şi crearea condiţiilor pentru ca veto-ul austriac să poată fi ridicat. Totodată, Viktor Orbán a menţionat că, odată cu aderarea la Schengen, vor fi deschise imediat mai multe puncte de trecere a frontierei, care până acum funcţionau doar în weekend. Gerhard Karner, ministrul de interne austriac, în cadrul întâlnirii de la Budapesta a declarat în acest sens că mai există un singur pod de trecut, referindu-se la decizia finală de la Bruxelles.

"Veto-ul Schengen a fost important. Migraţia ilegală a scăzut, dar trebuie să continuăm să consolidăm graniţele externe ale Uniunii Europene", a punctat Gerhard Karner.

"Este o mare dezbatere de doi ani. Am lucrat mult azi şi am făcut paşi concreţi, paşi robuşti pentru a avea o graniţă externă robustă, iar acest lucru a fost necesar pentru următorul pas. Vom face probabil următorul pas pe 12 decembrie. Nu este numai decizia mea, este decizia întregii cancelarii", a completat Gerhard Karner, pledând pentru un pachet complet de măsuri care să reducă migraţia ilegală la zero.

Ministrul Internelor de la București insistă că România este un adevărat furnizor de siguranţă în Spaţiul Schengen.

"Am ajuns la un acord. Întâlnirea este un succes. Obiectivul nostru, al României la această întâlnire, a fost să creăm condiţiile pentru o decizie pozitivă la Consiliul JAI din luna decembrie. A fost să creăm condiţiile pentru ca veto-ul austriac să poată fi ridicat, astfel încât să avem o decizie în acest an 2024. Şi cred că a fost un obiectiv comun inclusiv al colegului şi prietenului Gerhard Karner. Era important ca toată lumea să fie confortabilă, ca munca foarte bună depusă de poliţiştii de frontieră români şi bulgari, alături de colegii lor din Serbia, Ungaria, Austria, munca aceasta foarte bună care a stat baza drumului pe care l-am parcurs, va continua şi după intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen cu frontierele terestre", a precizat Cătălin Predoiu.