Actriţa și cântăreața franceză Brigitte Bardot a murit la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut, duminică, 28 decembrie, de Fundaţia care-i poartă numele.

Născută în 1934 la Paris, Brigitte Bardot a crescut într-o familie catolică tradițională și prosperă, dar i-a fost permis să studieze baletul, obținând un loc la prestigiosul Conservatoire de Paris. În același timp, a lucrat ca model, apărând pe coperta revistei Elle în 1950, la vârsta de 15 ani.

Datorită carierei sale de model, i s-au oferit roluri în filme; la o audiție l-a cunoscut pe regizorul și scenaristul francez Roger Vadim, cu care s-a căsătorit în 1952, după ce a împlinit 18 ani. Bardot a fost distribuită în roluri mici, cu o importanță din ce în ce mai mare; a interpretat-o pe iubita lui Dirk Bogarde în „Doctor at Sea”, un mare succes în Marea Britanie în anul 1955.

Dar filmul lui Vadim, „Și Dumnezeu a creat femeia”, în care Bardot a interpretat rolul unei adolescente dezlănțuite din Saint-Tropez, i-a consolidat imaginea și a transformat-o într-ocelebritate internațională. Filmul a avut un succes enorm atât în Franța, cât și la nivel internațional, și a catapultat-o pe Bardot în prima linie a actorilor francezi.

Pe lângă publicul de cinema, Bardot a devenit rapid o sursă de inspirație pentru intelectuali și artiști, printre care și tinerii John Lennon și Paul McCartney, care le-au cerut iubitelor lor de atunci să-și vopsească părul blond, imitând-o pe ea, potrivit The Guardian.

Editorialistul Raymond Cartier a scris un articol lung despre „le cas Bardot” în Paris-Match în 1958, în timp ce Simone de Beauvoir a publicat celebrul său eseu Brigitte Bardot și sindromul Lolita în 1959, prezentând-o pe actriță ca fiind cea mai liberă femeie din Franța. În 1969, Bardot a fost aleasă ca primul model real pentru Marianne, simbolul republicii franceze.

La începutul anilor 1960, Brigitte Bardot a apărut într-o serie de filme franceze de mare succes, printre care drama nominalizată la Oscar „Adevărul” a lui Henri-Georges Clouzot, „O aventură foarte privată” a lui Louis Malle (alături de Marcello Mastroianni) și „Disprețul” a lui Jean-Luc Godard.

În cea de-a doua jumătate a deceniului, Bardot a acceptat o serie de oferte de la Hollywood, printre care „Viva Maria!”, o comedie de epocă cu acțiunea în Mexic, alături de Jeanne Moreau, și Shalako, un western cu Sean Connery.

De asemenea, Brigitte Bardot a avut o carieră muzicală ce a inclus înregistrarea versiunii originale a piesei lui Serge Gainsbourg, „Je T’Aime... Moi Non Plus”, pe care Gainsbourg o scrisese pentru ea în timp ce aveau o aventură. Temându-se de scandal după ce soțul ei de atunci, Gunter Sachs, a aflat, Brigitte Bardot i-a cerut lui Gainsbourg să nu o lanseze, iar el a înregistrat-o din nou cu Jane Birkin, cu un succes comercial enorm.

Brigitte Bardot s-a retras din actorie și a devenit activistă pentru drepturile animalelor

Cu toate acestea, Brigitte Bardot a considerat că presiunea celebrității era din ce în ce mai apăsătoare, declarând pentru Guardian în 1996: „Nebunia care mă înconjura mi s-a părut întotdeauna ireală. Nu am fost niciodată pregătită pentru viața de vedetă”.

Așadar, Brigitte Bardot s-a retras din actorie în anul 1973, la vârsta de 39 de ani, după ce a jucat în filmul romantic istoric „The Edifying and Joyous Story of Colinot”. Ea s-a concentrat mai ales pe activismul pentru protecția animalelor, participând la proteste împotriva vânătorii de foci în 1977 și înființând Fundația Brigitte Bardot în 1986.

Ulterior, Bardot a trimis scrisori de protest liderilor mondiali cu privire la probleme precum exterminarea câinilor în România, uciderea delfinilor în Insulele Feroe și sacrificarea pisicilor în Australia.

Totodată, ea și-a exprimat în mod regulat opiniile fără menajamente cu privire la sacrificarea animalelor în scopuri religioase. În 2003, în cartea sa „Un strigăt în tăcere”, ea a susținut politica de dreapta și a luat în vizor homosexualii și lesbienele, profesorii și așa-numita „islamizare a societății franceze”, ceea ce a dus la condamnarea ei pentru incitare la ură rasială.

Bardot a susținut de multă vreme Frontul Național din Franța (care între timp a fost redenumit Raliul Național, n.r.), declarând pentru Guardian: „În ceea ce privește valul terifiant de imigranți, împărtășesc în totalitate opiniile [lui Jean-Marie Le Pen]”. În 2006, într-o scrisoare adresată ministrului de interne de atunci, Nicolas Sarkozy, ea afirma că populația musulmană din Franța „distruge țara noastră prin impunerea actelor sale”.

Brigitte Bardot a fost căsătorită de patru ori: cu Roger Vadim între anii 1952 și 1957, cu Jacques Charrier în perioada 1959 și 1962 (cu care a avut un fiu, Nicholas, în 1960), cu Gunter Sachs (1966-1969) și cu fostul consilier al lui Le Pen, Bernard d’Ormale, cu care s-a căsătorit în 1992. Ea a avut o serie de relații cunoscute, printre care s-au numărat cele cu Jean-Louis Trintignant și Gainsbourg.

Citește și: Mick Abrahams, chitarist şi fondator al trupei rock Jethro Tull, a murit la vârsta de 82 de ani