Concursul Eurovision se vrea o celebrare a diversităţii culturale în neutralitate dar mândria naţională, istoria mai veche sau mai recentă şi geopolitica transformă acest festival al muzicii într-o continuare a politicii prin alte mijloace, conform unui comentariu publicat de France Presse.

Cei 37 de artişti care se reunesc săptămâna viitoare la Basel, în nordul Elveţiei, pentru cel mai mare spectacol de talente din lume. Deşi politica este exclusă oficial din eveniment, există şanse mari ca organizatorii să aibă mult de lucru pentru a împiedica zgomotul şi furia lumii să perturbe marele festival al cântecului.

"Este imposibil să depolitizezi evenimentul", a declarat Dean Vuletic, istoric şi autor al cărţii "Europa postbelică şi concursul Eurovision", într-un interviu acordat AFP. "Este complet imposibil", este de acord Jess Carniel, profesor asociat la Universitatea Southern Queensland din Australia, adăugând că "deoarece toată lumea concurează sub steagul naţional, există întotdeauna o dimensiune politică subiacentă", notează Agerpres.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune, care organizează Eurovision, a insistat, încă de la crearea sa, acum aproape 70 de ani, asupra naturii sale apolitice. Cu toate acestea, încă de la început, politica a urcat pe scenă.

Unele ţări s-au ascuns în spatele limbii lor materne pentru a spune ce aveau de spus fără a provoca prea multă rumoare, deoarece majoritatea telespectatorilor au înţeles doar câte puţin.

Grecia, de exemplu, a prezentat în 1976 o melodie în care critica Turcia pentru invazia Ciprului, "dar era în greacă şi nu a stârnit prea mult interes", a declarat pentru AFP Lisanne Wilken, profesor asociat de studii europene la Universitatea Aarhus din Danemarca.

De atunci, atenţia presei a crescut de zece ori şi oricine poate cânta într-o limbă mai răspândită, cum ar fi engleza, ceea ce face din Eurovision un eveniment ideal pentru "oricine doreşte să atragă atenţia asupra unei cauze", explică ea.

Invazia Ucrainei de către Rusia a dominat ediţia din 2022, iar ucrainenii de la Orchestra Kalush au fost cei care au câştigat. Participarea Rusiei la eveniment a fost interzisă.

În 2023, războiul Israelului în Gaza a fost cel care a ocupat scena centrală, uneori mai mult decât artiştii. Mii de manifestanţi au protestat împotriva reprezentantei Israelului Eden Golan la Malmo, Suedia.

Anul acesta, la Basel, se aşteaptă noi demonstraţii împotriva participării Israelului şi a candidatului său, Yuval Raphael, un supravieţuitor al atacului mortal al mişcării islamiste palestiniene Hamas din Israel, din 7 octombrie 2023.

Din mai multe motive, se aşteaptă ca mobilizarea să fie mai mică în acest an. Potrivit lui Dean Vuletic, acest lucru ar fi legat de faptul că anul trecut "campania împotriva Israelului nu a avut succes".

"Nicio ţară nu a boicotat Eurovision din cauza Israelului", iar ţara a obţinut un scor mare în 2024, explică el.

Se aşteaptă ca noile reguli să aibă, de asemenea, un impact, în special în ceea ce priveşte drapelele. Deşi candidaţii vor putea afişa doar drapelul ţării pe care o reprezintă, publicul va fi liber să fluture orice steag.

Eurovision a explicat că scopul său a fost "să găsească un echilibru pentru a asigura că publicul şi artiştii noştri îşi pot exprima entuziasmul şi identitatea, (oferind în acelaşi timp) o mai mare claritate delegaţiilor în ceea ce priveşte spaţiile oficiale".

"Cred că această decizie a fost inspirată în principal de referinţele la Palestina de anul trecut", a spus Vuletic.

Lisanne Wilken detectează un posibil "uşor efect pervers" în această nouă politică. Interzicerea candidaţilor de a folosi steaguri LGBT+ ar putea fi văzută ca un gest către mişcarea anti-woke.

Jess Carniel observă că primirea călduroasă a fanilor LGBT+ de către Eurovision "a stârnit o oarecare reacţie negativă". Interzicând concurenţilor să afişeze simboluri LGBT+, organizatorii ar putea "încerca în mod curios să atragă mai mulţi oameni", subliniind faptul că această competiţie "nu este un eveniment exclusiv queer".

România nu participă la actuala ediție, conducerea TVR invocând lipsa fondurilor necesare.

Citește și: Conclavul de la Vatican, în cea de-a doua zi