În Lungulețu, sat din sudul României unde peste jumătate dintre alegători au votat cu extrema dreaptă în noiembrie, înainte ca scrutinul să fie anulat, Marius Valeriu speră că, de data asta, votul său va conta.

Pe câmp, înfruntând cu un vânt persistent, acest agricultor de 56 de ani se plânge de „politicienii hoți”.

„Trebuie să scăpăm de ei odată pentru totdeauna”, spune el pentru France Presse (AFP), în pragul noilor alegeri prezidențiale de duminică.

Primul său vot a mers către Călin Georgescu, însă candidatura acestuia a fost anulată de Curtea Constituțională după o campanie controversată pe rețelele sociale, marcată de suspiciuni de ingerință rusă. Acum, Marius Valeriu îl va susține pe George Simion, cel care l-a înlocuit.

Liderul partidului naționalist AUR este considerat favorit în primul tur, cu aproximativ 30% din intențiile de vot, potrivit celor mai recente sondaje.

„El măcar ascultă oamenii”, spune bărbatul, în timp ce deputatul de 38 de ani se autodefinește drept „protectorul țăranilor” – „muncitori și totuși disprețuiți” de stat.

„Respect”

Într-un context de inflație ridicată și inegalități sociale flagrante, extrema dreaptă câștigă teren.

Cu sloganul „respect” pentru români, George Simion a sprijinit în februarie un boicot al supermarketurilor străine, acuzate de „profituri abuzive”.

Prețurile explozive și corupția sunt principalele preocupări ale românilor, potrivit sondajelor de opinie care arată un sentiment generalizat de saturație față de o clasă politică ce domină scena de la căderea comunismului, în urmă cu aproape 40 de ani.

Deși unii se îndreaptă spre extrema dreaptă, mulți sunt încă nehotărâți.

„Vrem o schimbare, dar nu prea avem de unde alege. În condițiile astea, mai bine nu votăm”, mărturisește ginerele agricultorului, Ionuț Neacșu, în vârstă de 35 de ani, ajutând la acoperirea verzei și cartofilor cu o folie de plastic.

În satul vecin Băleni, înclinat și el spre dreapta radicală, mai multe lucrătoare agricole împărtășesc același sentiment de dezamăgire.

„Cu cine să votăm?”, întreabă retoric Constanța Maslina, o pensionară de 72 de ani care culege ridichi ca să-și completeze veniturile. „Chiar nu văd că murim de foame?”, continuă ea, profund nemulțumită de conducerea țării.

Departe de capitala București și de marile orașe, satele românești, afectate de exod și sărăcie, sunt pline de frustrare.

Euroscepticism

„Anumite categorii sociale simt că nimeni nu le ascultă și că nu își controlează propriul destin”, explică sociologul Barbu Mateescu.

„Este un electorat imprevizibil” care ar putea vota pentru George Simion sau s-ar putea decide în favoarea altui candidat, într-o cursă electorală strânsă și volatilă.

Acești alegători vor mai ales ca „interesele României să fie mai bine apărate la Bruxelles”, spune expertul, invocând „o nevoie extraordinară de recunoaștere”.

La 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România este încă percepută – spun acești oameni – ca o țară de mâna a doua, departe de Europa Occidentală privilegiată.

Dacă Georgescu, câștigătorul primului tur din 24 noiembrie, cu un discurs critic față de UE și NATO – apropiat de retorica rusă – i-a atras, acești alegători nu vor neapărat ieșirea din UE și președintele rus, Vladimir Putin, rămâne foarte nepopular în România.

Totuși, în această țară vecină cu Ucraina, afectată frecvent de căderi de drone rusești la graniță, oamenii se tem să nu fie atrași în război.

Așa că refuzul lui George Simion de a susține militar Ucraina îi atrage. La fel și opoziția unor candidați față de sprijinul acordat de Bruxelles fermierilor ucraineni.

„Ce ne aduce nouă UE?”, întreabă Marius Valeriu. „Am ajuns să trăim de pe o zi pe alta, în condiții tot mai grele”, adaugă el.

Dar „oamenii s-au trezit în sfârșit” și sunt „hotărâți să schimbe lucrurile”, spune el, sperând într-o victorie a lui George Simion în turul doi, pe 18 mai, ceea ce l-ar face primul președinte de extremă dreaptă al României.

Citește și: Cărțile sunt redestribuite după excluderea lui Călin Georgescu