Inelegibilitatea șefei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, care îi blochează participarea la alegerile prezidențiale din 2027, provoacă numeroase turbulențe în justiția și politica franceză, fiind atent monitorizată și la nivel internațional.

Justiția franceză a condamnat, luni, politiciana în vârstă de 56 de ani la cinci ani de interdicție de a ocupa funcții publice și patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare sub formă de arest la domiciliu cu brățară electronică, pentru deturnare de fonduri publice în Parlamentul European.

Justiția, sub presiune

În cazuri de deturnare de fonduri – 4,1 milioane de euro în acest caz – legea franceză prevede automat pedepse de inelegibilitate. Totuși, este mai rar ca acestea să fie aplicate imediat, înaintea unei sentințe definitive.

Potrivit AFP, tribunalul a justificat decizia prin „tulburarea gravă a ordinii publice” pe care ar reprezenta-o o candidată la președinție „condamnată în primă instanță”.

Partidul de extremă dreapta a reacționat prompt, denunțând „tirania judecătorilor”.

„Adevărata tulburare a ordinii publice este ingerința magistraților în alegerile prezidențiale (...) Nu vă lăsați intimidați”, a declarat marți Marine Le Pen, acuzând „sistemul” că „a scos bomba nucleară (...) pentru că suntem pe punctul de a câștiga alegerile”.

Aceste critici virulente l-au determinat pe unul dintre cei mai înalți magistrați din Franța, procurorul general al Curții de Casație, Rémy Heitz, să le califice drept „inacceptabile” și să apere o justiție care „nu este politică”.

„Decizia a fost luată în urma unui proces echitabil, după două luni de dezbateri contradictorii, o anchetă care a durat ani întregi”, și „în conformitate cu legea, aplicând texte votate de reprezentanții națiunii”, a afirmat el.

Le Pen persistă, căi limitate de apel

Marine Le Pen nu intenționează să „se lase eliminată” din cursa prezidențială și nici să predea ștafeta tânărului și ambițiosului președinte al Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, adesea menționat ca succesorul său.

„Deocamdată nu trecem la altceva”, a insistat Bardella, promițând să „folosească toate căile de atac”.

Aflată pe primul loc în sondajele pentru turul întâi al viitoarelor alegeri prezidențiale, Marine Le Pen „va continua să joace un rol de prim-plan. Vom continua împreună, mână în mână, să lucrăm în interesul țării”.

Le Pen a anunțat deja că va face apel și a cerut un al doilea proces rapid, care ar lăsa totuși un interval foarte strâns înainte de alegeri.

Acesta nu va avea loc, în cel mai bun caz, decât peste un an, iar decizia ar putea fi pronunțată la câteva săptămâni după aceea.

„Tehnic, este probabil posibil, trebuie analizat în funcție de calendarul judiciar”, a spus Rémy Heitz, adăugând că datele ar putea fi cunoscute „relativ curând”.
Totuși, nu există nicio garanție că instanța de apel va pronunța o decizie diferită de cea din primă instanță.

Clasa politică, profund divizată

Această inelegibilitate divizează profund clasa politică franceză în ceea ce privește separarea puterilor și independența justiției.

„Nu este sănătos într-o democrație ca un ales să fie împiedicat să candideze”, a afirmat un oficial al partidului de dreapta Les Républicains (LR), în timp ce altul și-a exprimat dubii privind „imparțialitatea justiției”.

În schimb, centrul și stânga politică susțin că judecătorii nu au făcut decât să aplice legea și că „nu este treaba aleșilor să conteste deciziile justiției”.

Critici s-au îndreptat și spre premierul François Bayrou – el însuși achitat în primă instanță într-un caz similar – care a mărturisit în cercul apropiat că se simte „tulburat” de această decizie.

„Când ai responsabilitatea statului, a apărării Republicii, nu poți fi tulburat de o decizie a justiției!”, a ripostat liderul Partidului Socialist, Olivier Faure.

Galaxia populistă internațională reacționează

De la miliardarul Elon Musk, care a condamnat un „abuz al sistemului judiciar”, până la fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro, care a vorbit despre „persecuție”, numeroși reprezentanți ai mișcării populiste și reacționare internaționale au reacționat vehement de luni încoace.

Kremlinul a deplâns o „încălcare a normelor democratice”.

Liderii europeni de extremă dreapta au condamnat unanim decizia: „Je suis Marine!”, a scris pe X aliatul ei maghiar Viktor Orban, în timp ce premierul italian Giorgia Meloni a calificat verdictul drept unul care „privă milioane de cetățeni de reprezentare”, iar liderul extremei drepte olandeze Geert Wilders a denunțat o sentință „incredibil de severă”.

Jordan Bardella a comparat „climatul” din Franța cu cel din România, unde un candidat de extremă dreaptă a fost împiedicat să câștige alegerile prezidențiale de la sfârșitul lui 2024, după anularea scrutinului din cauza suspiciunilor de ingerință rusă.