Alegătorii din Kazahstan au aprobat prin vot modificările constituționale propuse de președintele țării.

Referendumul a fost organizat duminică.

„Am asistat la un eveniment cu adevărat istoric pentru țara noastră. Cetățenii Kazahstanului au participat la referendum și au susținut reforma constituțională. Au votat pentru viitorul țării noastre. Rezultatele exit-poll-urilor au fost deja publicate și putem spune cu încredere că Kazahstanul a făcut alegerea sa istorică în favoarea noii Constituții. Astfel, poporul nostru, prin vot, a stabilit cursul viitor al istoriei și destinul Kazahstanului”, a declarat președintele Kassym-Jomart Tokayev, citat de Euronews.

În zilele premergătoare votului, președintele – inițiatorul schimbării – a afirmat că actuala Constituție a avut un rol important în anii dificili ai consolidării independenței după prăbușirea Uniunii Sovietice, însă vremurile s-au schimbat și țara are nevoie de un nou document fundamental.

Schimbările aduse de noua Constituție

Rolul președintelui este consolidat în noua Constituție. În prezent, acesta poate numi, cu aprobarea Senatului, conducerea Curții Constituționale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Băncii Naționale, a Comitetului de Securitate Națională și procurorul general.

Noua Constituție îi oferă, de asemenea, puterea de a numi șefii Curții Supreme, Comisiei Electorale Centrale, Camerei Supreme de Audit, Serviciului de Securitate al Statului și Avocatului Poporului.

Președintele va putea numi și 10 judecători ai Curții Constituționale, șase membri ai Comisiei Electorale Centrale și opt membri ai Camerei Supreme de Audit – toate aceste numiri fiind supuse aprobării noului parlament unicameral, denumit Kurultai.

Totuși, un articol prevede că, dacă Kurultai respinge de două ori aceste propuneri, președintele are dreptul să dizolve parlamentul.

În absența acestuia, șeful statului ar putea „emite decrete cu putere de legi constituționale sau legi ale Republicii Kazahstan”.

Aceeași regulă s-ar aplica și președintelui Kurultai și vicepreședintelui.

Reintroducerea funcției de vicepreședinte și alte prevederi

Reforma prevede și reintroducerea funcției de vicepreședinte, care a existat între 1991 și 1996, dar a fost ulterior desființată.

Noile atribuții includ reprezentarea țării în străinătate, reprezentarea președintelui la ședințe parlamentare și alte reuniuni, precum și interacțiunea cu comunitățile sociale, culturale și științifice, atât în țară, cât și în afara acesteia.

Alte atribuții vor fi stabilite de președinte.

Formulările privind libertatea de exprimare au fost, de asemenea, modificate: actuala Constituție garantează „libertatea de exprimare și a artei”, în timp ce noua versiune extinde aceste garanții la „creativitatea științifică, tehnică și artistică”.

Una dintre cele mai discutate modificări vizează utilizarea limbilor kazahă și rusă. În loc să fie folosite „în mod egal”, acestea vor fi utilizate „alături”, ceea ce, potrivit experților, sugerează o prioritate pentru limba kazahă.

„Documentele oficiale în limba kazahă vor avea cea mai mare autenticitate. Asta înseamnă că, dacă versiunile aceluiași document în limbi diferite se contrazic, varianta în limba kazahă va fi considerată cea corectă”, a explicat politologul Gaziz Abishev.

Protecția datelor personale este extinsă, iar Constituția precizează explicit că religia este separată de stat.

Căsătoria nu va mai fi definită ca uniunea a două persoane, ci ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, în contextul recentelor măsuri de interzicere a propagandei LGBTQ+.

Statul kazah este membru al numeroaselor organizații internaționale și semnatar al unor acorduri precum cele ale ONU sau Acordul de la Paris. În actuala Constituție, angajamentele internaționale au prioritate față de legislația internă, însă noua versiune nu mai include această prevedere.

Deși se menține obligația de respectare a dreptului internațional și principiile politicii externe – relații prietenoase, dialog și neamestec în treburile interne ale altor state – Kazahstanul dorește să elimine prevederea care îl obliga să „renunțe la prima utilizare a forței armate”.

Organizațiile non-profit și partidele politice finanțate din surse externe vor trebui să declare transparent fondurile primite, nu doar de la guverne și organizații străine, ci și de la companii externe sau cu participare străină.

Citește și: Avansul extremei stângi și al extremei drepte pune partidele tradiționale în fața unor alegeri dificile