Iranienii cu drept de vot sunt așteptați la urne, vineri, pentru a-și alege un nou președinte.

Scrutinul anticipat este organizat pentru a desemna un înlocuitor pentru defunctul Irahim Raisi, mort într-un accident de elicopter.

Alegerile sunt strict controlate în Republica Islamică.

Candidații sunt atent verificați de un comitet influent de clerici înainte de a putea candida.

Din cele 80 de dosare de candidatură depuse, au fost aprobate doar 6.

Totodată, notează Reuters, rezultatul alegerilor ar putea influența procesul de succesiune a Ayatollahului Ali Khamenei, principalul decident al Iranului.

Liderul surprem s-a asigurat că actuala competiție prezidențială este dominată de candidați care împărtășesc vederile sale dure.

Proeminenți sunt Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului și fost șef al Gărzilor Revoluționare puternice, și Saeed Jalili, un fost negociator al programului nuclear.

Disidența internă este, totuși, în creștere din cauza crizelor politice, sociale și economice.

Ultimele runde electorale s-au caracterizat printr-o apatie a electoratului iranian.

Un reformist, candidatul surpriză al alegerilor anticipate

Campania pentru alegerile prezidențiale anticipate din Iran a fost animată de apariția unui candidat surpriză.

Prezența reformistului Massoud Pezeshkian în cursa electorală reprezintă un element de suspans și imprevizibilitate, notează BBC.

Chirurg și fost ministru al Sănătății, acesta promite o abordare politică diferită atât în plan intern, cât și în cel extern.

Reformistul contestă acțiunile Poliției Morale, care impune coduri vestimentare stricte pentru femei.

"Nicăieri în religie nu există permisiunea de a judeca pe cineva din cauza modului în care se îmbracă", a declarat Massoud Pezeshkian.

Totodată, el a promis să încerce o îmbunătățire a relațiilor cu Occidentul și să reia discuțiile despre controversatul program nuclear al Teheranului, în speranța de a pune capăt sancțiunilor care au paralizat economia țării.

Massoud Pezeshkian are sprijinul public din partea a doi foști președinți reformiști, Hassan Rouhani și Mohammad Khatami, și a fostului ministru de Externe, Mohammad Javad Zarif.

Mitingurile electorale ale acestui candidat au atras mulțimi tot mai mari de oameni în ultima perioadă.

Alegerile prezidențiale coincid, de asemenea, cu escaladarea tensiunilor regionale din cauza războilui dintre Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas, sprijinită de Teheran.

Citește și: Îngrijorare în tabăra democrată după prestația ezitantă a lui Biden din prima dezbatere cu Trump