Alimentelor ultraprocesate (UPF) reprezintă o amenințare pentru sănătate în dietele din întreaga lume, afirmă experți internaționali într-o analiză globală a studiilor de specialitate.

Potrivit BBC News, ei spun că modul în care mâncăm se schimbă – trecem de la alimente proaspete și naturale la mese ieftine, extrem de procesate – ceea ce crește riscul unui număr mare de boli cronice, inclusiv obezitate și depresie.

Într-un articol publicat în The Lancet, cercetătorii afirmă că guvernele trebuie „să intervină” și să introducă avertismente și taxe mai mari pentru produsele ultraprocesate, pentru a finanța accesul la alimente mai nutritive.

Totuși, unii oameni de știință spun că această analiză nu poate demonstra că UPF-urile provoacă direct efecte nocive asupra sănătății și că este nevoie de cercetări suplimentare.

Alimentele ultraprocesate sunt definite ca având mai mult de cinci ingrediente care nu se regăsesc de obicei în bucătăria de acasă, precum emulgatori, conservanți, aditivi, coloranți și îndulcitori.

Exemple de UPF includ: cârnați, chipsuri, produse de patiserie, biscuiți, supe instant, băuturi carbogazoase, înghețată și pâine industrială.

Sondajele arată că aceste alimente produse industrial sunt din ce în ce mai prezente în dietele din întreaga lume, scăzând calitatea nutrițională prin aport ridicat de zahăr și grăsimi nesănătoase și un aport scăzut de fibre și proteine.

Analiza realizată de 43 de experți internaționali, bazată pe 104 studii pe termen lung, sugerează că UPF-urile sunt asociate cu un risc mai mare pentru 12 afecțiuni de sănătate.

Acestea includ diabet de tip 2, boli cardiovasculare, boli renale, depresie și risc crescut de deces prematur din orice cauză.

Autorul principal, prof. Carlos Monteiro, de la Universitatea din São Paulo, din Brazilia – care a creat sistemul Nova de clasificare a alimentelor – spune că expansiunea consumului de alimente ultraprocesate „remodelează dietele la nivel global, înlocuind alimentele proaspete și minim procesate”.

„Această schimbare este alimentată de corporații globale puternice, care obțin profituri uriașe promovând produse ultraprocesate, sprijinite de marketing agresiv și lobby politic menit să blocheze politici eficiente de sănătate publică”, a adăugat el.

Coautorul, dr. Phillip Baker, de la Universitatea din Sydney, afirmă că soluția o reprezintă „un răspuns global puternic în domeniul sănătății publice – similar eforturilor coordonate împotriva industriei tutunului”.

Analiza recunoaște lipsa unor studii clinice care să arate clar cum anume afectează UPF-urile sănătatea, dar susține că acest lucru nu ar trebui să întârzie măsurile necesare pentru protejarea populației.

Unii oameni de știință spun că este dificil să separi efectele consumului de UPF de alți factori din viața oamenilor, precum stilul de viață, comportamentul sau nivelul de venit.

Criticii sistemului Nova afirmă că acesta se concentrează prea mult pe nivelul de procesare al alimentelor și nu pe valoarea lor nutritivă. De exemplu, pâinea integrală, cerealele de mic dejun, iaurturile degresate, formulele de lapte pentru sugari sau fish fingers sunt încadrate ca UPF, deși pot avea beneficii nutriționale.

Prof. Kevin McConway, profesor emerit de statistică aplicată la Open University, a declarat: „Un astfel de studiu poate găsi corelații, dar nu poate demonstra cauza și efectul.”

El spune că încă există „loc pentru îndoială și nevoia de clarificări prin cercetări ulterioare”.

„Mi se pare probabil că unele UPF-uri pot crește riscul anumitor boli cronice. Dar asta nu înseamnă că toate UPF-urile sunt dăunătoare.”

Nu este încă clar ce anume din alimentele ultraprocesate ar putea provoca sau contribui la apariția bolilor.

Prof. Jules Griffin, de la Universitatea din Aberdeen, spune că există și aspecte pozitive ale procesării alimentelor și că este „urgent nevoie” de mai multă cercetare pentru a înțelege impactul lor asupra sănătății.

Federația pentru Alimente și Băuturi (Food and Drink Federation – FDF), care reprezintă industria, spune că UPF-urile pot face parte dintr-o dietă echilibrată, la fel ca mazărea congelată sau pâinea integrală.

„Companiile fac de mulți ani schimbări pentru a face alimentele și băuturile mai sănătoase, în acord cu recomandările guvernului”, afirmă Kate Halliwell, director științific al FDF.

Conținutul de zahăr și sare din produsele vândute în magazine a scăzut cu o treime din 2015, a adăugat ea.

Comitetul Științific Consultativ pentru Nutriție din Marea Britanie a spus mai devreme în acest an că asocierea dintre consumul ridicat de UPF și rezultatele negative asupra sănătății este „îngrijorătoare”.

Dar a adăugat că nu este „clar” dacă aceste alimente sunt nocive din cauza procesării lor sau pentru că multe dintre ele sunt bogate în calorii, grăsimi saturate, sare și zaharuri libere.

Recomandările actuale ale guvernului britanic privind dieta sunt să consumăm mai multe fructe, legume și fibre și să reducem consumul de zahăr, grăsimi și sare.