Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a informat, luni, 31 august, că peste 50 de persoane aflate sub interdicţie îşi vor pierde mandatul sau funcţia după intrarea în vigoare a legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii.

„Agenţia Naţională de Integritate demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicţiilor. Intrarea în vigoare a Legii 180/2026 marchează un moment important în evoluţia Agenţiei Naţionale de Integritate şi a cadrului naţional de integritate.

În contextul reformei legislative, a fost consolidat un mecanism care pune accent nu doar pe constatarea şi sancţionarea incidentelor de integritate, ci, mai ales, pe respectarea efectivă a interdicţiilor şi pe aplicarea concretă a consecinţelor care decurg din constatarea definitivă a unei incompatibilităţi, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate.

Noua abordare mută astfel accentul de la sancţiuni pecuniare cu o valoare modică şi cu un impact limitat către asigurarea efectivităţii normelor de integritate: o interdicţie stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecinţele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcţiei sau demnităţii publice deţinute”, arată un comunicat al ANI, conform Agerpres.

Potrivit ANI, până în prezent, în cazurile de conflict de interese, sancţiunile pecuniare aplicate persoanelor evaluate au avut valori cuprinse între aproximativ 400 şi 8.000 de lei.

„În acest context, consolidarea mecanismului interdicţiilor reprezintă o schimbare importantă: consecinţele unui incident de integritate constatat definitiv nu se mai limitează la o sancţiune pecuniară cu efect redus, ci presupune respectarea efectivă a interdicţiei şi, în condiţiile prevăzute de lege, încetarea mandatului, funcţiei sau demnităţii publice deţinute.

Agenţia demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicţiilor faţă de persoanele pentru care au fost constatate definitiv situaţii de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate şi care continuă să ocupe funcţii ori demnităţi publice”, a subliniat ANI.

Peste 10 primari, printre cele peste 55 de persoane vizate

Potrivit comunicatului, în urma verificărilor efectuate, Agenţia a identificat 55 de persoane aflate în această situaţie, respectiv:

- 10 primari, dintre care un primar de municipiu, 4 primari de oraşe şi 5 primari de comune;

- 17 consilieri locali şi consilieri judeţeni;

- 9 viceprimari, administratori publici şi secretari generali ai unităţilor administrativ-teritoriale;

- 13 funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi persoane cu funcţii de conducere;

- 6 persoane care deţin alte funcţii.

Conform normelor tranzitorii prevăzute de Legea 180/2026, persoanelor faţă de care, până la data intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată şi pentru care nu s-a împlinit termenul de trei ani aferent interdicţiei „le încetează de drept funcţia, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

„Ce înseamnă, în practică, 'încetarea de drept'? În termeni simpli, persoana nu mai poate continua să exercite mandatul, funcţia sau demnitatea publică aflată sub incidenţa interdicţiei, iar autoritatea sau instituţia competentă trebuie să pună în aplicare prevederile legii. Noua reglementare urmăreşte astfel să asigure că interdicţiile care decurg din constatările definitive ale incidentelor de integritate produc efecte concrete şi sunt respectate efectiv în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice”, a explicat ANI.

Agenţia susține că va monitoriza punerea efectivă în aplicare a dispoziţiilor legale cu privire la încetarea mandatelor, funcţiilor sau demnităţilor publice şi respectarea obligaţiilor care revin autorităţilor şi instituţiilor în acest proces.

Totodată, Agenţia a precizat că nu se va limita la informaţiile comunicate de instituţii sau de către persoanele care fac obiectul interdicţiei. În acest sens, procesul de monitorizare nu se va baza exclusiv pe răspunsurile transmise Agenţiei sau pe informaţiile existente în bazele de date şi evidenţele disponibile.

De asemenea, Agenţia a arătat că va intensifica verificările de tip on-site/on-the-spot asupra situaţiilor individuale monitorizate, în special atunci când există neconcordanţe între informaţiile disponibile.

Mai mult, Agenţia a menționat că va verifica dacă încetarea mandatului, funcţiei sau demnităţii publice s-a produs efectiv, în termenul prevăzut de lege, şi dacă interdicţia este respectată, nu doar dacă instituţia a comunicat formal adoptarea unor măsuri.

„Aceste verificări urmăresc inclusiv identificarea situaţiilor în care informaţiile transmise Agenţiei sunt incomplete, neactualizate, contradictorii sau nu corespund situaţiei reale, astfel încât monitorizarea respectării interdicţiilor să se întemeieze pe situaţia concretă, actuală şi reală.

Atunci când vor fi constatate neconcordanţe, Agenţia va utiliza instrumentele legale de verificare aflate la dispoziţia sa pentru stabilirea situaţiei concrete şi, după caz, aplicarea măsurilor prevăzute de lege”, a mai susținut ANI.

Cu privire la amenzile de până la 50.000 de lei şi nulitatea actelor încheiate cu încălcarea interdicţiei, Agenţia arată că noua lege consolidează şi mecanismele prin care este asigurată respectarea interdicţiilor.

„Nerespectarea perioadei de interdicţie de până la 3 ani constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei”, arată comunicatul.

De asemenea, conform ANI, neconstatarea încetării funcţiei publice, în condiţiile prevăzute de lege, de către persoanele cărora le revine această obligaţie constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei.

„Consecinţele nu sunt însă numai financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicţie sunt lovite de nulitate absolută. În termeni simpli, nerespectarea interdicţiei poate avea consecinţe nu doar pentru persoana care continuă să ocupe o funcţie sau un mandat, ci şi asupra actelor încheiate cu încălcarea acesteia”, a punctat sursa citată.

Prin noile dispoziţii, conform ANI, accentul este pus nu doar pe existenţa unei constatări definitive privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată, ci şi pe punerea efectivă în aplicare a consecinţelor prevăzute de lege.

„O interdicţie definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidenţă. Noile prevederi completează cadrul legislativ în materia integrităţii cu mecanisme esenţiale care ar fi trebuit să existe încă de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

După aproape două decenii de funcţionare a Agenţiei, interdicţiile dobândesc instrumentele necesare pentru a produce efecte concrete, nu doar consecinţe formale”, mai subliniază sursa citată.

Potrivit Agenţiei, este o schimbare „de substanţă” a cadrului naţional de integritate: constatarea definitivă a unui incident de integritate nu trebuie să rămână doar consemnată într-un raport de evaluare, ci trebuie să producă efectele prevăzute de lege asupra exercitării funcţiei, demnităţii publice sau mandatului.

„Integritatea nu poate fi redusă la o sancţiune pecuniară cu impact limitat. O interdicţie stabilită definitiv trebuie respectată şi trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează şi pe care Agenţia îl va urmări în aplicare”, a adăugat ANI.

Citește și: Nicușor Dan a promulgat noua Lege a integrității, dar cere Parlamentului să o reanalizeze în sesiunea de toamnă