Apartamentele papale, atât cel din reşedinţa Papei Francisc de la Casa Santa Marta, cât şi cel din Palatul Apostolic, pe care nu l-a folosit, au fost sigilate după decesul său, conform tradiției.

Scopul acestui obicei este de a asigura siguranța tuturor documentelor și bunurilor Papei după decesul său.

Uşile apartamentului din Palatul Apostolic, pe care Papa Francisc nu l-a folosit de la alegerea sa în anul 2013, au fost sigilate cu o panglică roşie şi cu ceară de aceeaşi culoare.

La sigilare a participat cardinalul american Kevin Joseph Farrell, camerlengo care va conduce administraţia Sfântului Scaun în această perioadă de „sede vacante”. Cuvântul „camerlengo” provine din latinescul medieval „camarlingus” și înseamnă „îngrijitor al camerei suveranului” sau „șambelan”.

De asemenea, la sigilarea apartamentelor papale au participat secretarul de stat Pietro Parolin şi arhiepiscopul venezuelean Edgar Pena Parra, şeful Afacerilor Generale ale Secretariatului de Stat al Sfântului Scaun, potrivit Agerpres.

Ulterior s-a procedat la sigilarea Casei Santa Marta în acelaşi scop. Inelul Pescarului şi sigiliile papale ar trebui, totodată, anulate, astfel încât nimeni să nu poată semna documente în numele său după moartea sa.

Cauza decesului Papei Francisc

Medicii de la Vatican au stabilit drept cauza morţii Papei Francisc un accident vascular cerebral, cu comă şi insuficienţă cardiovasculară ireversibilă.

Papa Francisc, primul Suveran Pontif latino-american, a declarat în testamentul său că doreşte să fie înmormântat într-o capelă din Bazilica Sfânta Maria cea Mare şi într-un mormânt simplu.

Sicriul său urmează să fie dus miercuri la Bazilica Sfântul Petru din Vatican pentru a fi văzut de credincioşi, în timp ce funeraliile vor avea loc între vineri şi duminică, conform legislaţiei în vigoare la Vatican.

Citește și: Papa Francisc, un pontificat de legendă. Cum a revoluționat Biserica Catolică | GALERIE FOTO