La data de 17 decembrie 1936, când Jorge Mario Bergoglio se năștea într-o familie de imigranți italieni stabiliți în Buenos Aires, nimeni nu se gândea că a apărut în lume un viitor Papă care urma să revoluționeze Biserica Catolică.

Papa Francisc a schimbat fața papalității moderne mai mult decât oricare alt predecesor, evitând o mare parte din fastul și privilegiile acesteia, însă încercările sale de a face Biserica Catolică mai incluzivă și mai puțin critică l-au transformat într-un inamic al conservatorilor.

Papa Francisc a marcat o premieră din prima zi de pontificat

Regretatul Suveran Pontif, care a murit luni dimineață, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani, a moștenit o Biserică Catolică profund divizată după demisia în 2013 a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea.

Diferența dintre conservatori și progresiști a devenit o prăpastie după ce el, originar din Argentina, a fost ales primul Papă non-european din ultimii 1.300 de ani.

Polarizarea a fost cea mai feroce în Statele Unite ale Americii, unde catolicismul conservator s-a amestecat adesea cu politica și mass-media de dreapta bine finanțate.

Timp de aproape un deceniu, până la moartea Papei Benedict în 2022, la Vatican au existat doi bărbați îmbrăcați în alb, ceea ce a provocat multă confuzie în rândul credincioșilor și a condus la apeluri pentru elaborarea unor norme scrise privind rolul papilor pensionați.

Intensitatea animozității conservatorilor față de Papa Francisc a fost dezvăluită în ianuarie 2023, când s-a aflat că regretatul cardinal australian George Pell, o figură marcantă a mișcării conservatoare și un aliat al Papei Benedict, a fost autorul unei note anonime din 2022 care condamna papalitatea lui Francisc drept o „catastrofă".

Francisc a numit aproape 80% dintre cardinalii electori care îl vor alege pe următorul Papă, ceea ce crește, dar nu garantează, posibilitatea ca succesorul său să continue politicile sale progresiste. Unii experți de la Vatican au prezis un succesor mai moderat, mai puțin diviziv.

Revoluția făcută de Papa Francisc la Vatican

Sub conducerea sa, o constituție revizuită a Vaticanului a permis oricărui laic catolic botezat, inclusiv femeilor, să conducă majoritatea departamentelor din administrația centrală a Bisericii Catolice.

El a plasat mai multe femei în funcții de conducere la Vatican decât orice papă anterior, dar nu atât de multe pe cât și-ar fi dorit progresiștii.

Papa Francisc avea 76 de ani când a fost ales în această funcție, iar starea sa de sănătate a fost în general bună în cea mai mare parte a papalității sale. S-a recuperat bine după o operație intestinală în 2021, dar un an mai târziu o problemă persistentă la genunchi l-a forțat să încetinească. Nu a fost niciodată pasionat de exerciții fizice, iar restricția unui scaun cu rotile și a unui baston a dus la o creștere vizibilă a greutății sale.

Din ziua invaziei Rusiei, în februarie 2022, Papa Francisc a făcut apel la pace la aproape fiecare apariție publică, de cel puțin două ori pe săptămână, potrivit Reuters.

Conflictul a adus relațiile dintre Vatican și Biserica Ortodoxă Rusă la un nou nivel scăzut în 2022, când Papa Francisc a spus că Patriarhul Kirill, care a susținut conflictul, nu ar trebui să se comporte ca „băiatul de altar al lui Putin”.

El a făcut apeluri frecvente pentru eliberarea ostaticilor luați de militanții Hamas, dar a sporit criticile la adresa campaniei militare a Israelului în Gaza înainte de acordul de încetare a focului din ianuarie 2025 în războiul dintre Israel și Hamas, care a izbucnit în octombrie 2023.

Papa Francisc, acuzat de conservatori că ar fi precursorul Antihristului

Conservatorii au fost nemulțumiți de Papa Francisc încă de la început din cauza stilului său informal, a aversiunii sale față de fast și a deciziei sale de a permite femeilor și musulmanilor să ia parte la un ritual din Joia Mare, care anterior fusese rezervat bărbaților catolici.

Ei s-au împotrivit apelurilor sale ca Biserica să fie mai primitoare față de persoanele LGBT, aprobării binecuvântărilor condiționate pentru cuplurile de același sex în decembrie 2023 și măsurilor sale repetate de reprimare a utilizării Liturghiei tradiționale latine. El a spus că conservatorii s-au auto-referențiat și au vrut să înfășoare catolicismul într-o „armură”.

În 2016 și în 2023, câțiva cardinali au depus contestații publice cunoscute sub numele de „Dubia” (îndoieli), acuzându-l pe Papa Francisc că a semănat confuzie pe teme morale, amenințând odată că vor emite ei înșiși o „corecție” publică.

Aceștia au vorbit la conferințe în care participanții s-au referit în mod deschis la Papa Francisc ca fiind precursorul Antihristului și al sfârșitului lumii.

„Nu simt nevoia să-i judec. Îl rog pe Domnul să le liniștească inimile și chiar și pe a mea”, a declarat Papa Francisc pentru Reuters în anul 2018.

Însă, la un an după moartea Papei Benedict, Papa Francisc și-a pierdut răbdarea cu liderii conservatori, lipsindu-l pe cardinalul Raymond Leo Burke, care se afla rar la Roma, de privilegiile sale de la Vatican, inclusiv un apartament subvenționat și un salariu.

Pedeapsa cardinalului Burke a venit la câteva zile după ce Papa Francisc l-a demis pe episcopul Joseph E. Strickland din Tyler, Texas, unul dintre cei mai înverșunați critici ai săi în rândul conservatorilor catolici americani, după ce Strickland a refuzat să demisioneze în urma unei anchete a Vaticanului.

De asemenea, conservatorii au fost zguduiți de decizia sa de a declara pedeapsa capitală inadmisibilă în toate cazurile, de atacurile sale frecvente la adresa industriei de armament și de apelurile sale pentru abolirea armelor nucleare.

Însă, liberalii au fost profund dezamăgiți în anul 2020 când Papa Francisc a respins o propunere de a permite unor bărbați căsătoriți să fie hirotoniți în zone îndepărtate, cum ar fi în Amazon.

Papa Francisc și scandalurile referitoare la abuzurile sexuale din Biserica Catolică

Pontificatul lui a fost marcat și de lupta sa pentru a reda credibilitatea unei Biserici zdruncinate profund de scandalurile referitoare la abuzurile sexuale ale clerului, chiar dacă majoritatea covârșitoare a infracțiunilor au avut loc înainte de alegerea sa.

Papa Francisc a convocat aproape 200 de lideri ai Bisericii la un summit în februarie 2019 privind abuzurile sexuale asupra copiilor comise de cler, a emis un decret istoric prin care episcopii sunt direct responsabili pentru abuzurile sexuale sau pentru mușamalizarea acestora și a abolit „secretul pontifical” pentru cazurile de abuz. Grupurile victimelor au afirmat că a fost prea puțin, prea târziu.

Criza COVID-19 l-a forțat să anuleze toate călătoriile din 2020 și să țină audiențe generale virtuale, privându-l de contactul cu oamenii, care îi era indispensabil.

Însă, Papa Francisc a spus că pandemia a oferit o șansă pentru o mare resetare, pentru a reduce decalajul dintre națiunile bogate și cele sărace. „Putem ieși din această pandemie fie mai buni decât înainte, fie mai răi”, a spus el adesea. El a criticat „naționalismul vaccinului”, afirmând că țările sărace ar trebui să primească prioritate.

La data de 27 martie 2020, când întreaga lume se afla în diferite forme de izolare, iar numărul morților creștea în spirală, Papa Francisc a ținut o slujbă de rugăciune dramatică și solitară în Piața Sfântul Petru, îndemnându-i pe toți să privească criza ca pe un test al solidarității și o reamintire a valorilor fundamentale.

Papa Francisc a trecut la curățarea Curiei, administrația centrală a Bisericii Romano-Catolice, considerată responsabilă pentru multe dintre greșelile și scandalurile care au marcat pontificatul de opt ani al Papei Benedict.

În ciuda îmbunătățirilor masive în comparație cu pontificatele precedente, scandalurile financiare au afectat în continuare Vaticanul în timpul pontificatului lui Francisc.

În anul 2020, acesta a luat măsuri drastice prin concedierea cardinalului italian Angelo Becciu, care a fost acuzat de deturnare de fonduri și nepotism și a fost, de asemenea, implicat într-un scandal privind achiziționarea de către Vatican a unei clădiri de lux în Londra. Becciu a negat orice infracțiune.

La 3 iulie 2021, Becciu s-a numărat printre cele 10 persoane trimise în judecată la Vatican, acuzate de infracțiuni financiare, inclusiv deturnare de fonduri, spălare de bani, fraudă, extorcare și abuz în serviciu. În decembrie 2023, Becciu a fost găsit vinovat pentru mai multe capete de acuzare de deturnare de fonduri și fraudă și condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare. El și ceilalți condamnați sunt liberi în așteptarea recursului.

Papa Francisc a dus dialogul Bisericii Catolice cu islamul la noi înălțimi în 2019, devenind primul papă care a vizitat Peninsula Arabică, dar conservatorii l-au atacat ca fiind un „eretic” pentru semnarea unui document comun privind fraternitatea interreligioasă cu liderii musulmani.

O călătorie în Irak în martie 2021, prima efectuată vreodată de un papă, a urmărit să consolideze relațiile mai bune cu islamul, aducând totodată un omagiu creștinilor ale căror două comunități milenare au fost devastate de războaie și de Statul Islamic.

Începutul umil al vieții Papei Francisc

Papa Francisc s-a năcut cu numele Jorge Mario Bergoglio, la data de 17 decembrie 1936, într-o familie de imigranți italieni stabiliți în Buenos Aires. A urmat cursurile unui liceu tehnic și a lucrat o vreme ca tehnician chimist la un laborator alimentar. După ce a decis să devină preot, a studiat la seminarul diecezan, iar în 1958 a intrat în ordinul religios iezuit.

Cam în acea perioadă, când avea 21 de ani, a făcut pneumonie și a trebuit să îi fie extirpată partea superioară a unui plămân din cauza chisturilor.

În timp ce era încă la seminar, vocația sa a intrat în criză când a fost „orbit” de o tânără pe care a întâlnit-o la o nuntă de familie. Însă, și-a respectat planurile și, după studii în Argentina, Spania și Chile, a fost hirotonit preot iezuit în 1969, ajungând rapid să conducă ordinul în Argentina.

Aceasta a coincis cu dictatura militară din perioada 1976-1983, în timpul căreia au fost răpiți și uciși până la 30.000 de presupuși stângiști.

Vaticanul a respins acuzațiile unor critici din Argentina potrivit cărora Papa Francisc a păstrat tăcerea în timpul încălcărilor drepturilor omului sau că nu a protejat doi preoți care au contestat dictatura.

În calitate de arhiepiscop de Buenos Aires în perioada 2001-2013, Francisc s-a confruntat frecvent cu guvernul argentinian, afirmând că acesta trebuie să acorde mai multă atenție nevoilor sociale.

Papa Francisc s-a făcut plăcut milioanelor de oameni prin simplitatea cu care a vorbit la câteva minute după alegerea sa ca papă, pe 13 martie 2013.

„Frați și surori, bună seara”, au fost primele sale cuvinte de la balconul Bazilicii Sfântul Petru, îndepărtându-se de salutul tradițional „Lăudat să fie Iisus Hristos!”.

Primul papă din America Latină și primul iezuit care a ocupat această funcție, Papa Francisc a fost, totodată, primul în șase secole care a preluat conducerea Bisericii după demisia unui papă.

El și-a luat numele Francisc în onoarea lui Francisc din Assisi, sfântul asociat cu pacea, grija pentru săraci și respectul pentru mediu.

În această primă apariție, noul papă a renunțat la „mozzetta” sau pelerină purpurie, nu a purtat crucea de aur, ci a păstrat la gât aceeași cruce argintie decolorată pe care o folosise ca arhiepiscop de Buenos Aires.

Au dispărut și „pantofii pescarului” roșii de pluș folosiți de predecesorii săi. El a păstrat aceiași pantofi negri simpli pe care i-a folosit întotdeauna și a purtat ceasuri de plastic de 20 de dolari, oferindu-le pe unele pentru a putea fi licitate în scopuri caritabile.

Papa Francisc a renunțat la luxul caracteristic unui pontificat

În prima sa întâlnire cu jurnaliștii, trei zile mai târziu, Papa Francisc a spus: „Cât de mult mi-aș dori o Biserică care să fie săracă și pentru săraci”.

În micul oraș-stat, unde unii cardinali trăiesc ca prinții în apartamente cu fresce, Papa Francisc a renunțat la spațioasele apartamente papale din Palatul Apostolic și nu a părăsit niciodată hotelul Vaticanului, unde el și ceilalți cardinali care au intrat în conclavul din 2013 au fost cazați în camere simple.

Reședința Santa Marta, o clădire modernă cu o sală de mese comună, a devenit centrul nevralgic al Bisericii Romano-Catolice, care numără peste 1,3 miliarde de membri.

„Aceasta (decizia de a rămâne în Santa Marta) mi-a salvat viața”, a declarat el într-un interviu acordat Reuters în 2018, explicând că apartamentele folosite de predecesorii săi erau ca o „pâlnie” care izola locuitorii.

Limuzina papală antiglonț a fost trimisă la Muzeele Vaticanului, iar Papa Francisc a acceptat să fie condus prin Roma într-un Ford Focus albastru, fără elemente de securitate.

Prima sa călătorie în afara Romei a fost pe mica insulă italiană Lampedusa, pentru a aduce un omagiu miilor de migranți care s-au înecat în Marea Mediterană în timp ce încercau să ajungă în Europa și să aibă o viață mai bună.

„În această lume globalizată am căzut în globalizarea indiferenței. Ne-am obișnuit cu suferința altora. Nu ne privește. Nu ne interesează. Nu este treaba noastră", a spus el.

Papa Francisc, prestigiu în toată lumea

Papa Francisc s-a bucurat de un prestigiu internațional considerabil, atât pentru apelurile sale la justiție socială, cât și pentru declarațiile politice riscante. El a făcut peste 45 de călătorii internaționale, printre care primele efectuate de un papă în Irak, Emiratele Arabe Unite, Myanmar, Macedonia de Nord, Bahrain și Mongolia.

În 2014, contactele secrete mediate de Vatican au dus la o apropiere între Statele Unite ale Americii și Cuba, mult timp ostile.

În 2018, el a condus Vaticanul la un acord istoric privind numirea episcopilor în China, pe care conservatorii l-au criticat drept o cedare a Bisericii față de guvernul comunist de la Beijing.

Sub conducerea sa, Vaticanul și Organizația Națiunilor Unite s-au asociat pentru a organiza conferințe internaționale privind schimbările climatice, iar în iunie 2015 a emis o enciclică în care a cerut „acțiune acum” pentru a salva planeta.

În interviul din 2018 cu Reuters, el a declarat că decizia președintelui american de atunci, Donald Trump, de a se retrage din acordul climatic de la Paris din 2015 l-a durut „deoarece viitorul umanității este în joc”. Papa și Trump au fost în dezacord cu privire la multe probleme, în principal imigrația.

De-a lungul pontificatului său, Papa Francisc s-a pronunțat în favoarea drepturilor refugiaților și a criticat țările care evită migranții.

A vizitat insula grecească Lesbos și a adus o duzină de refugiați în Italia cu avionul său și a cerut instituțiilor Bisericii să lucreze pentru a opri traficul de persoane și sclavia modernă.

El a ordonat filialei sale de caritate să ajute persoanele fără adăpost din cartierul din jurul Vaticanului, deschizând un adăpost și un loc în care acestea să facă baie, să se tundă și să meargă la pedichiură. Le-a oferit celor fără adăpost un tur privat al Capelei Sixtine.

În timpul unei călătorii în Sicilia în 2018, el a făcut apel la „frații și surorile Mafiei” să se pocăiască, spunând că insula are nevoie de „bărbați și femei care iubesc, nu de bărbați și femei «de onoare»”, folosind termenul pe care mafioții și-l aplică.

După un val de atacuri ale militanților islamiști în Franța în 2015-2016, inclusiv uciderea unui preot în vârstă care spunea Sfânta Liturghie, Papa Francisc a făcut apel la toate religiile să declare că uciderea în numele lui Dumnezeu este „satanică”.

Citește și: Papa Francisc a murit la 88 de ani