Aproape 300 de persoane sunt, zilnic, victime ale violenţei domestice în România
Potrivit unui raport al Poliţiei, victimele violenţei domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze autoritățile.
Publicat: 27 Ianuarie 2024, 17:04
La nivel naţional, de-a lungul anului 2023 poliţiştii au intervenit la 108.831 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 51.690 în mediul urban şi 57.141 în mediul rural.
În 94.710 de situaţii, poliţiştii au intervenit ca urmare a sesizărilor prin apel la 112.
Astfel, pe parcursul anului 2023, numărul faptelor penale care constituie fapte penale din sfera violenţei domestice a fost de 57.851 de infracţiuni, în creştere cu 4,8% faţă de anul 2022. Cele mai multe fapte, 35.897, au fost de loviri sau alte violenţe.
„Există un număr mare de infracţiuni din sfera celor de violenţă domestică, ceea ce arată amploarea fenomenului şi necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. Dar, în acelaşi timp, acest număr indică faptul că victimele violenţei domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze Poliţia Română. În anul 2023, au fost emise de către instanţele judecătoreşti 11.887 de ordine de protecţie, 5.386 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecţie provizorii. Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 4.279 de infracţiuni. În această perioadă, au fost emise de poliţişti 13.231 de ordine de protecţie provizorii (cu 259 mai multe faţă de anul 2022, respectiv cu 2%), 5.386 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie, reprezentând aproximativ 41%”, potrivit IGPR.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu, au fost sesizate 864 de infracţiuni.
În anul 2023, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Iaşi, Mureş şi Vrancea, unităţi care au intrat în etapa I a proiectului pilot pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 3.656 de instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice, dintre care 2.411 ordine de protecţie provizorii şi 1.245 de ordine de protecţie (emise de instanţele judecătoreşti).
În 468 de situaţii, victima a fost de acord şi a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentând 12,8% din totalul ordinelor de protecţie provizorii şi ordinelor de protecţie emise.
În ceea ce priveşte infracţiunile constatate, au fost înregistrate în total 401 infracţiuni, dintre care 17 de distrugere, 307 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie şi 77 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie provizoriu.
În cadrul dosarelor penale întocmite, pentru 27 dintre persoanele care au săvârşit aceste infracţiuni, au fost dispuse 18 reţineri, 4 arestări preventive şi 5 plasări sub control judiciar.
De asemenea, poliţiştii au intervenit în 1.789 de situaţii, ca urmare a alertelor generate prin sistemul de monitorizare electronică (S.I.M.E).
Utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a respectării măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.
Monitorizarea se realizează automat, fără intervenţie umană, sistematic şi exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora şi în raport de anumite reguli.
Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de poliţiştii care pun în aplicare măsura.
După introducerea în sistem a semnalării, poliţistul nu are acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic.
Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei şi transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenţie, către dispeceratul S.I.M.E. şi 112 şi astfel, către cel mai apropiat echipaj din rândul forţelor de ordine, pentru intervenţie.
Începând cu 1 ianuarie, 20 de judeţe au intrat în etapa a doua de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică. Astfel, sistemul a fost operaţionalizat în Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea.â