Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a declarat luni în fața parlamentarilor țării că va începe pregătirile pentru a depune „în viitorul apropiat” cererea de aderare la Uniunea Europeană, într-o schimbare geopolitică istorică pentru un stat care se afla anterior în orbita Rusiei și pentru Caucazul de Sud în ansamblu.

Premierul armean a prezentat decizia Erevanului de a organiza un referendum național, contestând influența regională a Rusiei și pregătind terenul pentru o schimbare geopolitică istorică.

Într-un discurs adresat parlamentului și națiunii, Nikol Pashinyan a spus că Armenia își va decide viitorul printr-un referendum abia după ce va depune oficial cererea de aderare la UE, într-un interval de timp pe care l-a descris ca fiind „în viitorul apropiat”.

Printr-o serie de mișcări politice bine calculate, premierul armean a declarat că Guvernul său va aștepta răspunsul Bruxelles-ului la cererea de aderare, apoi va discuta foaia de parcurs pentru negocierile de aderare la UE și abia apoi va supune aderarea la UE unui referendum național, potrivit euronews.com.

Armenia a primit un ultimatum din partea CSTO, condusă de Rusia

În prezent membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Rusia, Armenia a primit în urmă cu câteva luni un ultimatum din partea membrilor alianței, fiind nevoită să aleagă între continuarea calității de membru sau urmarea propriului drum către UE prin intermediul unui referendum național.

La acea vreme, Nikol Pashinyan a spus că era prematur să se ia o astfel de decizie, în contextul unui val masiv de restricții economice impuse de Rusia asupra fostului stat sovietic pentru că a îndrăznit să iasă din sfera sa de influență, președintele rus Vladimir Putin amenințând direct Erevanul cu un „scenariu ucrainean”, întrucât, din punctul de vedere al Kremlinului, aderarea la UE și la OTSC ar fi incompatibilă.

Însă, în discursul său revoluționar de luni, Pashinyan a declarat: „Aș fi foarte bucuros dacă organizația ar decide să excludă Republica Armenia din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă”, adăugând că „cel puțin asta ne-ar elibera de dilema de a alege dacă să părăsim sau nu organizația”.

Cu toate acestea, Pashinyan a precizat clar că Armenia va rămâne în organizație momentan, până când alegerea între alianța condusă de Rusia și Uniunea Europeană „va deveni inevitabilă”.

„De două secole, relațiile armeno-ruse s-au construit pe fundamentul și înțelegerea faptului că Rusia este garantul securității poporului armean și al statului armean”, a spus Pashinyan, descriind traiectoria actuală a viziunii sale asupra rolului Rusiei în viitorul Armeniei.

„Evenimentele din 2021, 2022 și 2023 au arătat că, din cauza propriilor provocări de securitate, Federația Rusă se poate confrunta uneori cu limitări semnificative în ceea ce privește capacitatea sa de a îndeplini acest rol”, a adăugat el, referindu-se la războaiele dintre Armenia și Azerbaidjan pentru Karabah, care s-au încheiat între timp cu un proces de pace istoric între cei doi foști rivali.

„Aici ne-am confruntat din nou cu faptul că nu am reușit să învățăm lecțiile istoriei noastre”, a declarat prim-ministrul armean referindu-se la viziunea sa asupra rolului Rusiei în viitorul Armeniei — o afirmație pe care a repetat-o de mai multe ori, acuzând Kremlinul că a abandonat Armenia în timpul ultimei sale confruntări cu Azerbaidjanul.

După semnarea acordului de pace în august 2025, Armenia și Azerbaidjanul s-au angajat pe calea cooperării economice și a stabilității, pe care cei doi foști adversari o construiesc împreună, pe cont propriu, cu o participare semnificativă din partea UE și a SUA.

Economia Armeniei se bazează în continuare pe energia și infrastructura rusească, dar, într-o altă mișcare surprinzătoare de luni, Pashinyan a cerut Moscovei să renunțe la concesiunea de monopol asupra căilor ferate armene, valabilă până în 2038, astfel încât Erevanul să-și poată integra rețeaua feroviară în rețelele internaționale, cu Kazahstanul sau Emiratele Arabe Unite ca posibili investitori.

Rusia a reacționat prompt la declarațiile istorice ale lui Pașinian, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, anunțând că ieșirea Armeniei din CSTO ar putea declanșa ceea ce el a numit „contradicții comerciale profunde care vor afecta în primul rând Armenia”.

„Dacă Erevanul nu mai are nevoie de statutul de membru al unei organizații atât de importante pentru asigurarea securității regionale, din motive legate de interesele sale naționale, este liber să ia decizia corespunzătoare și să părăsească această organizație”, a declarat Peskov, dând de înțeles că Kremlinul pregătește terenul pentru o perioadă tulbure în relația cu fostul său aliat.

Citește și: Putin transmite Armeniei un ultimatum din cauza apropierii acesteia de UE