Armenii se prezintă la urne, duminică, într-un scrutin care ar putea decide dacă țara își continuă apropierea de Occident sau revine în orbita tradiționalului său aliat, Rusia.

Micul stat din Caucazul de Sud, cu o populație de aproximativ trei milioane de locuitori, se confruntă cu presiuni economice tot mai mari din partea Moscovei, în timp ce premierul Nikol Pașinian candidează pentru un nou mandat pe baza promisiunii de integrare europeană.

Potrivit BBC, alegerile au atras o atenție internațională considerabilă, Armenia apropiindu-se treptat de Occident, deși rămâne strâns legată economic de Rusia, principalul său partener comercial.

Pașinian și apropierea de Occident

De la venirea sa la putere, în 2018, Nikol Pașinian a orientat Armenia departe de Moscova.

Guvernul său a adoptat o lege care deschide procesul de aderare la Uniunea Europeană și a accelerat negocierile de pace cu Azerbaidjanul, printr-un acord mediat de Statele Unite.

Această apropiere de Occident i-a adus sprijinul președintelui american Donald Trump. În plus, la începutul acestui an, Pașinian a găzduit la Erevan un summit important la care au participat lideri europeni și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Umbra Nagorno-Karabahului

În pofida acestor realizări diplomatice, popularitatea lui Pașinian a scăzut considerabil, de la 54% în 2021 la aproximativ 30% în prezent.

Principalul motiv îl reprezintă pierderea regiunii Nagorno-Karabah, enclava muntoasă din Azerbaidjan care a găzduit timp de decenii aproximativ 100.000 de armeni. În 2023, Azerbaidjanul a preluat controlul asupra regiunii prin forță militară.

Criticii premierului nu i-au iertat concesiile făcute în numele păcii, inclusiv refuzul de a face campanie pentru eliberarea foștilor lideri ai regiunii, aflați în prezent în detenție în Azerbaidjan.

Și acordul de pace cu Azerbaidjanul rămâne controversat. Un sondaj recent arată că 44% dintre armeni îl susțin, în timp ce 41% se opun.

Opoziția și candidatul sprijinit de Rusia

Adversarii lui Pașinian sunt reuniți în mai multe partide și alianțe. Una dintre principalele forțe este Alianța Armenia, condusă de fostul președinte Robert Kocearian. Un alt fost lider, Serj Sarkisian, și-a îndemnat susținătorii să voteze împotriva actualului premier.

Ambii susțin că relansarea relațiilor militare și economice cu Rusia reprezintă singura garanție pentru securitatea Armeniei.

Principalul rival electoral al lui Pașinian este miliardarul Samvel Karapetian, care și-a construit averea în Rusia. Acesta se află în arest la domiciliu, fiind acuzat că a complotat pentru răsturnarea guvernului, și își desfășoară campania prin intermediul nepotului său.

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de International Republican Institute, partidul lui Pașinian, Contractul Civic, conduce cu 32%, în timp ce aproximativ 40% dintre alegători declară că nu au încredere în niciun lider politic.

Presiunea economică a Moscovei

Deasupra alegerilor planează influența Rusiei.

Luna trecută, președintele Vladimir Putin a avertizat Armenia cu privire la beneficiile economice pe care le-ar putea pierde dacă se apropie de Occident. Liderul de la Kremlin a amintit inclusiv că „criza din Ucraina a început odată cu încercările de apropiere de Uniunea Europeană”.

Retorica a fost însoțită de măsuri concrete. În cele două săptămâni dinaintea alegerilor, Rusia a interzis importurile de flori armenești, apă minerală, coniac, legume și fructe proaspete.

Rusia rămâne principalul partener comercial al Armeniei, reprezentând 36% din comerțul exterior al țării în 2025.

„Moscova încearcă să influențeze rezultatul votului din 7 iunie”, afirmă Haykaz Fanyan, expert al Centrului Armean pentru Studii Socio-Economice.

Potrivit acestuia, influența militară a Rusiei asupra Armeniei s-a diminuat considerabil, aproximativ 95% din importurile de armament provenind acum din India, Franța, China și alte state.

„Singura modalitate prin care Rusia mai poate influența Armenia este cea economică”, spune Fanyan.

Iar această armă rămâne una puternică. Rusia furnizează Armeniei gaze naturale la un preț de 177,5 dolari pentru mia de metri cubi, în timp ce prețurile de pe piața europeană depășesc 600 de dolari.

Referendum privind viitorul Armeniei

La sfârșitul lunii mai, Vladimir Putin a cerut Armeniei să organizeze „cât mai curând posibil” un referendum privind alegerea între aderarea la Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică, blocul economic condus de Rusia.

Pașinian a evitat însă o confruntare directă pe această temă. Deși relațiile cu liderii europeni s-au consolidat, Armenia nu are încă statut de țară candidată la aderarea la UE.

„Vom continua să activăm în Uniunea Economică Eurasiatică până când alegerea dintre aceasta și Uniunea Europeană va deveni inevitabilă. În prezent, această alegere este una teoretică”, a declarat premierul.

Sprijin european pentru Erevan

Uniunea Europeană a reacționat la presiunile economice exercitate de Moscova.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un sprijin financiar de 50 de milioane de euro pentru Armenia și a acuzat Rusia că transformă relațiile economice într-un instrument de presiune politică.

De asemenea, Bruxellesul a promis facilitarea accesului pe piața europeană pentru produsele armenești vizate de restricțiile impuse de Moscova.

O campanie tensionată

Pașinian și-a construit campania electorală în jurul sloganului „Susține pacea!”.

Campania a fost însă marcată de incidente și confruntări, inclusiv cu refugiați armeni din Nagorno-Karabah. Un episod controversat l-a implicat pe activistul Artur Osipian, căruia premierul i-a adresat cuvinte jignitoare. Ulterior, acesta a fost arestat pentru perturbarea campaniei electorale și a intrat în greva foamei.

Opoziția îl acuză pe Pașinian de tendințe autoritare și de utilizarea aparatului de stat în interes electoral.

„Pașinian și regimul său folosesc toate pârghiile administrative posibile și imposibile. Răspândesc frica și șantajul”, susține deputatul Artur Haciatrian, membru al Alianței Armenia.

Alegerea decisivă

Pașinian își promovează doctrina „Armenia Reală” - o țară aflată în pace cu Azerbaidjanul și integrată în Europa, nu una definită de revendicări teritoriale și dependență de Rusia.

Chiar dacă popularitatea sa s-a redus considerabil, pentru mulți alegători el rămâne singura alternativă la întoarcerea la un trecut asociat cu corupția și autoritarismul.

Pentru cetățenii care merg la vot, dilema este una profundă: sunt dispuși să suporte costurile economice ale orientării europene promovate de Pașinian, costuri pe care Rusia se asigură că le resimt deja, în condițiile în care perspectiva aderării la Uniunea Europeană rămâne încă îndepărtată?