Alegătorii din Groenlanda sunt așteptați, marți, la urne.

În trecut, confruntările electorale de pe această insulă au atras puțină atenție internațională.

De această dată, rezultatul alegerilor ar putea fi esențial pentru viitorul teritoriului arctic, relatează BBC.

Interesul repetat al președintelui american Donald Trump pentru cumpărarea Groenlandei a adus teritoriul arctic în centrul atenției și a amplificat dezbaterea îndelungată despre legăturile sale viitoare cu Copenhaga.

„Nu a mai existat niciodată un asemenea interes asupra Groenlandei”, spune Nauja Bianco, expert danezo-groenlandez în politici arctice.

Groenlanda se află sub controlul Danemarcei – situată la aproape 3.000 km distanță – de aproximativ 300 de ani.

Insula își gestionează afacerile interne, însă deciziile de politică externă și de apărare sunt luate la Copenhaga.

În prezent, cinci din cele șase partide aflate pe buletinul de vot susțin independența Groenlandei față de Danemarca, diferențiindu-se doar prin viteza cu care aceasta ar trebui obținută.

Trump alimentează dorința de independență

Dezbaterea privind independența Groenlandei a fost „împinsă la extrem de [Donald] Trump”, afirmă Masaana Egede, editor la ziarul groenlandez Sermitsiaq.

Poziția strategică a insulei și resursele sale minerale neexploatate au atras atenția liderului de la Casa Albă, care a lansat pentru prima dată ideea achiziționării Groenlandei în 2019, în timpul primului său mandat.

De când și-a început al doilea mandat, în luna ianuarie, Donald Trump și-a reiterat intenția de a obține teritoriul, însă liderii Groenlandei și Danemarcei i-au respins cererile.

Adresându-se săptămâna trecută Congresului SUA, republicanul a insistat din nou: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională. Într-un fel sau altul, o vom obține”, a declarat el, stârnind aplauze și râsete printre politicieni, inclusiv vicepreședintele JD Vance.

În Nuuk, declarațiile lui Donald Trump au provocat reacții dure din partea politicienilor locali. „Merităm să fim tratați cu respect și nu cred că președintele american a făcut asta de când a preluat mandatul”, a spus premierul Mute Egede.

Cu toate acestea, interesul SUA a alimentat apelurile pentru separarea Groenlandei de Danemarca, discuțiile concentrându-se mai degrabă pe „când” decât pe „dacă” procesul ar trebui să înceapă.

O independență pregătită de decenii

Obiectivul independenței Groenlandei nu este nou, amintește Nauja Bianco, și este un proces în desfășurare de zeci de ani.

O serie de dezvăluiri privind tratamentele abuzive aplicate de danezi populației inuite au afectat imaginea Danemarcei în rândul groenlandezilor. La începutul acestui an, premierul Mute Egede a declarat că teritoriul ar trebui să se elibereze de „lanțurile colonialismului”.

Însă, este pentru prima dată când acest subiect devine central într-o campanie electorală.

Partidul premierului, Inuit Ataqatigiit (IA), pledează pentru o tranziție treptată spre autonomie. „Cetățenii trebuie să se simtă în siguranță”, a declarat Mute Egede pentru presa locală.

Expert în problemele Arcticii, Martin Breum consideră că modul în care Egede a gestionat provocarea lansată de Trump și poziția sa fermă față de Danemarca îi vor aduce multe voturi.

Partidele din Groenlanda și pozițiile lor

Partidul de opoziție Naleraq dorește să înceapă imediat procedurile de separare de Copenhaga și să stabilească relații mai apropiate de apărare cu Washingtonul.

Liderul formațiunii, Pele Broberg, a declarat că Groenlanda ar putea ieși din regatul danez în trei ani, făcând referire la precedentul Brexit.

Partidul de centru-dreapta Demokraatit consideră, totuși, că independența este prematură.

„Economia trebuie să fie mult mai puternică decât este astăzi”, a declarat candidatul partidului, Justus Hansen, pentru Reuters.

Economia Groenlandei se bazează pe pescuit, iar cheltuielile guvernamentale depind de subvențiile anuale din Danemarca, notează BBC.

"Groenlanda poate deveni independentă dacă locuitorii săi doresc acest lucru, dar nu va fi un stat în componenţa SUA", a opinat, în ianuarie, ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen.

Îngrijorări privind viitorul Groenlandei

Discuțiile despre Trump și independență au eclipsat alte probleme cheie, precum sistemul sanitar, îngrijirea vârstnicilor și problemele sociale, afirmă Masaana Egede.

Deși aproape 80% dintre groenlandezi susțin ideea independenței, un sondaj a arătat că jumătate dintre aceștia ar fi mai puțin entuziasmați dacă acest lucru ar duce la scăderea nivelului de trai.

Un alt sondaj arată că 85% dintre groenlandezi nu doresc să devină parte a SUA, iar aproape jumătate consideră că interesul lui Donald Trump reprezintă o amenințare.

Unii locuitori ai insulei se tem că Groenlanda ar putea deveni independentă doar pentru a ajunge sub influența altui stat.

„Aceasta este o temere care ar putea influența voturile în favoarea menținerii status quo-ului”, explică Masaana Egede.

Chiar dacă dreptul Groenlandei la autodeterminare este garantat prin Legea autonomiei din 2009, există mai mulți pași de urmat înainte ca teritoriul să se desprindă de Danemarca, inclusiv organizarea unui referendum.

Procesul ar putea dura între 10 și 15 ani, afirmă Kaj Kleist, politician și funcționar groenlandez care a contribuit la redactarea Legii autonomiei.

„Este nevoie de multe pregătiri și negocieri cu guvernul danez înainte ca independența să devină realitate”, adaugă el.

Indiferent de rezultatul alegerilor, experții nu cred că Groenlanda ar putea deveni independentă înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în 2028.

Rezultatele alegerilor sunt așteptate în primele ore ale zilei de miercuri.

Citește și: Candidaturile lui Călin Georgescu și Nicușor Dan, în dezbaterea CCR