Președintele Klaus Iohannis a demisionat cu o zi înainte de votul pentru suspendarea sa, demers generat de anularea alegerilor prezidențiale din România anul trecut.

Oponenții săi au făcut presiuni pentru suspendarea sa din cauza deciziei de a rămâne în funcție până la organizarea unui nou scrutin în luna mai, notează BBC.

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat controversat alegerile, invocând acuzații de amestec al statului rus, acuzații preluate inclusiv de Klaus Iohannis.

Liderul centrist a invocat motive de securitate națională, însă criticii săi și candidații la alegeri au susținut că acțiunile sale au fost nedemocratice.

Cu doar 48 de ore înainte ca românii să voteze în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din decembrie, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral, o decizie fără precedent.

Hotărârea a lăsat țara fără un președinte ales.

Aflat la finalul celui de-al doilea mandat, început în 2014, Klaus Iohannis a decis să rămână în funcție până la alegerea unui succesor.

Însă rolul său în anularea alegerilor și lipsa unei conduceri ferme a țării de atunci au generat un val de nemulțumire populară.

Zeci de mii de români au ieșit în stradă pentru a protesta, iar parlamentarii urmau să înceapă în această săptămână procedura de suspendare a lui din funcție.

Klaus Iohannis a invocat că decizia de a rămâne președinte a fost menită să asigure continuitatea politică. Constituția României prevede că un mandat prezidențial durează 5 ani, dar și că președintele rămâne în funcție până la instalarea succesorului său.

Însă, parlamentarii din opoziție au susținut că prelungirea mandatului său a fost ilegală, întrucât Constituția permite acest lucru doar în caz de război sau „catastrofă”.

Luni, Klaus Iohannis a cedat presiunilor și a demisionat, încercând să limiteze efectele unui vot care, spune el, ar fi fost diviziv și dăunător pentru țară.

Șef al Senatului și lider al Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan va prelua funcția de președinte interimar începând de miercuri.

În discursul de anunțare a demisiei, Klaus Iohannis a subliniat că „niciodată – repet, niciodată – nu am încălcat Constituția” și că decizia sa a fost luată pentru „a scuti România de o criză”.

De asemenea, el a susținut că înlăturarea sa din funcție ar fi fost percepută negativ de către aliații României. Țara este membră a Uniunii Europene din 2007.

„Pe plan extern, efectele vor fi de lungă durată și foarte negative”, a declarat Klaus Iohannis. „Absolut nimeni dintre partenerii noștri nu va înțelege de ce România își demite președintele, deși deja a început procedura de alegere a unui nou președinte”, a adăugat el.

România este un membru-cheie al NATO pe flancul estic al alianței și împarte o lungă frontieră cu Ucraina. Este cea mai recentă țară est-europeană în care alegerile sunt umbrite de acuzații de interferență rusă.

Curtea Constituțională a României a anulat alegerile din decembrie după ce Klaus Iohannis a declasificat documente ale serviciilor de informații care indicau că aproape 800 de conturi TikTok, create de un „stat străin” în 2016, au fost brusc activate cu o lună înaintea scrutinului pentru a susține candidatura lui Călin Georgescu – un politician de extremă dreapta, aproape necunoscut, critic al NATO, care l-a lăudat anterior pe președintele rus Vladimir Putin.

Serviciul român de Informații Externe (SIE) a afirmat că statul „inamic” implicat era Rusia, în timp ce serviciile interne au pus creșterea bruscă a popularității lui Călin Georgescu pe seama unei campanii de social media „foarte bine organizate”, de tip "gherilă".

Suveranistul a câștigat primul tur al alegerilor, iar susținătorii săi au afirmat că votul le-a fost furat. La alegerile parlamentare din decembrie, extrema dreaptă a obținut un rezultat istoric, câștigând o treime din voturi.

Odată cu plecarea lui Klaus Iohannis, atenția se îndreaptă acum spre reluarea alegerilor prezidențiale în mai.

Călin Georgescu, outsiderul radical, este principalul favorit. Demisia lui Klaus Iohannis pare să-i întărească și mai mult sprijinul electoral, iar analiștii și susținătorii lui Călin Georgescu consideră că această evoluție este un impuls suplimentar pentru extrema dreaptă.

Demisia a fost salutată și de rivala liberală a lui Călin Georgescu.

Elena Lasconi a declarat că gestul „vine mult prea târziu pentru a fi considerată onorabilă”, adăugând că se bucură că presiunea parlamentară „l-a trezit pe [Klaus] Iohannis din letargie”.

Sute de protestatari s-au adunat în București, luni, cerând demisia președintelui.

În momentul anunțului, demonstranții au aclamat și au rupt un cordon al forțelor de ordine, determinând poliția să folosească gaze lacrimogene pentru a-i dispersa, potrivit presei de stat. Cel puțin 6 persoane au fost reținute.