Bienala de Artă de la Veneția s-a deschis, sâmbătă, într-un climat tensionat.

Pentru prima dată în istoria evenimentului, angajații au intrat vineri în grevă, protestând față de participarea Rusiei și Israelului la expoziție, relatează Euronews.

Aproximativ 20 de pavilioane naționale au rămas închise în ajunul deschiderii pentru public.

Bienala va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie, însă debutul ediției a fost umbrit de tensiunile generate de conflictele internaționale și de revendicările sociale.

Aproximativ 2.000 de persoane s-au adunat pe Via Garibaldi, vineri după-amiază, pentru ceea ce organizatorii au numit prima grevă a lucrătorilor Bienalei, susținută de mai multe sindicate și colective artistice.

Coloana de protestatari s-a îndreptat spre Arsenale pentru a contesta prezența pavilionului israelian, denumit de manifestanți „pavilionul genocidului”, în referire la operațiunile militare din Gaza.

Momente tensionate au avut loc în zona Campo della Tana, unde forțele de intervenție rapidă ale poliției s-au confruntat cu protestatarii care încercau să treacă de cordoanele de securitate pentru a ajunge la spațiile expoziționale protejate.

Fondurile europene și pavilionul Rusiei

Redeschiderea temporară a pavilionului rus a adăugat noi tensiuni instituționale, după ce colectivul Pussy Riot a organizat în ultimele zile mai multe acțiuni simbolice de protest.

Uniunea Europeană a reacționat ferm și a amenințat din nou cu retragerea finanțării pentru Bienală dacă evenimentul cultural de la Veneția va fi folosit pentru legitimarea pozițiilor Kremlinului.

După mai multe zile de discuții, organizatorii Bienalei au anunțat că pavilionul Rusiei va rămâne închis pe durata întregului eveniment, publicul putând vedea lucrările doar prin ferestre.

Presiunea financiară venită de la Bruxelles pune în pericol bugetul manifestării, în condițiile în care Comisia Europeană cere respectarea sancțiunilor internaționale impuse Moscovei după invazia Ucrainei.

Greva de vineri a avut un impact vizibil: aproximativ 20 de pavilioane naționale au ales să își suspende activitatea în semn de solidaritate cu protestul împotriva Israelului.

Printre țările care au participat total sau parțial la această acțiune s-au numărat Austria, Belgia, Spania, Regatul Unit, Turcia, Finlanda și Irlanda.

Colectivul ANGA a subliniat că decizia nu reprezintă doar o formă de protest, ci și „un refuz al complicității cu structurile politice și economice care susțin producția culturală contemporană în timp de război”.

Vizita lui Matteo Salvini

Vicepremierul italian Matteo Salvini a ajuns vineri după-amiază la Giardini și și-a descris prezența drept „un imn dedicat Veneției și artei, dincolo de orice formă de boicot politic”.

Oficialul guvernamental a declarat că „arta este liberă” și că a venit pentru a contribui la încheierea controverselor care, în opinia sa, nu ar trebui să afecteze Bienala.

Referindu-se la confruntările dintre protestatari și poliție, vicepremierul italian a afirmat că „agresarea polițiștilor pentru cauza palestiniană nu rezolvă nimic” și a spus că manifestanții „s-au aflat în locul nepotrivit la momentul nepotrivit”.

La finalul zilei, el a vizitat și pavilionul rus, unde a fost primit de comisarul Anastasia Karneeva.

„Vicepremierul italian Matteo Salvini ne-a făcut o surpriză minunată și îi mulțumim: vizita sa ne-a făcut o mare plăcere”, a declarat Karneeva.

Ministrul Culturii boicotează deschiderea

Ministrul italian al Culturii, Alessandro Giuli, a intrat într-un conflict deschis cu organizatorii și a decis să boicoteze deschiderea Bienalei.

În ultimele zile, el anunțase că va vizita pavilionul Italiei „pentru a onora arta italiană și Italia”, însă nu este clar dacă va exista o întâlnire cu președintele Bienalei, Pierangelo Buttafuoco.

Ministrul a spus că i-a transmis acestuia dezacordul său față de redeschiderea pavilionului rus, fără a primi însă un răspuns.

„I-am scris exprimându-mi respectuos dezacordul și nu am primit niciun răspuns. Așa că am rămas, dar acum privim înainte”, a declarat Alessandro Giuli.

Vineri, inaugurarea pavilionului italian, organizată de Ministerul Culturii, s-a desfășurat aproape fără reprezentanți instituționali, evidențiind ruptura dintre Giuli și conducerea Bienalei.

În schimb, mai mulți politicieni au participat la deschiderea pavilionului Veneției, printre ei numărându-se primarul Veneției, Luigi Brugnaro, și președintele regiunii Veneto, Luca Zaia, care și-au exprimat sprijinul pentru conducerea Bienalei.

Citește și: Chivu și elevii săi de la Inter, primiți în audiență la Vatican de Papa Leon