Un grup de eurodeputați din mai multe familii politice din Parlamentul European i-a cerut Comisiei Europene, miercuri, îngheţarea completă a fondurilor europene destinate Ungariei, acuzându-l pe premierul Viktor Orban de încălcări repetate ale legilor europene.

„Îndemnăm Comisia să-şi crească presiunea asupra guvernului Viktor Orban. Ar fi inacceptabil să continuăm să finanţăm un regim corupt care subminează deschis valorile europene.

Prin urmare, vă solicităm să suspendaţi urgent, prin toate instrumentele legale disponibile, orice finanţare pentru Ungaria”, au menționat într-o scrisoare aproximativ 20 de eurodeputaţi de toate orientările, cu excepţia conservatorilor.

Motivele solicitării grupului de eurodeputați

Printre motivele pentru care acești europarlamentari au cerut blocarea completă a fondurilor europene pentru Ungaria se numără interzicerea marşurilor LGBT şi un proiect de lege ce va permite sancţionarea ONG-urilor finanţate din străinătate.

Parlamentul Ungariei a adoptat în luna aprilie un amendament constituţional impulsionat de prim-ministrul Viktor Orban ce consolidează interzicerea marşurilor LGBT, stabileşte că protejarea copiilor prevalează în faţa altor drepturi şi înscrie în legea fundamentală existenţa numai a două genuri: masculin şi feminin.

Totodată, Viktor Orban i-a cerut Parlamentului de la Budapesta măsuri legislative care să permită acţiuni drastice împotriva ONG-urilor şi acelor mass-media ungare care au beneficiat de fonduri din partea miliardarului George Soros şi a fostei administraţii a preşedintelui american Joe Biden „pentru a finanţa persoane şi organizaţii care susţin migraţia, politica de gen, forţe anti-familie şi care atacă suveranitatea naţională”.

Un astfel de proiect de lege a fost prezentat luna aceasta în parlament de partidul Fidesz al lui Orban. Această „lege a transparenţei vieţii publice” conferă prerogative sporite Oficiului pentru Apărarea Suveranităţii Naţionale (SZVH), instituţie nou creată de Orban şi a cărei desfiinţare este cerută de Comisia Europeană, potrivit Agerpres.

Acest oficiu nu are autoritatea de a impune sancţiuni, însă întocmeşte rapoarte referitoare la presupuse ingerinţe externe, iar, conform proiectului de lege propus miercuri, va putea investiga orice organizaţie despre care autorităţile consideră că influenţează negativ opinia publică în chestiuni precum statul de drept, unitatea naţiunii, responsabilitatea faţă de maghiarii din afara graniţelor, familia, securitatea naţională, identitatea constituţională sau cultura creştină.

Astfel de ONG-uri sau publicaţii vor fi plasate pe o listă neagră şi vor putea primi fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului, care le va aplica şi prevederile legislaţiei privind combaterea spălării de bani. De asemenea, băncile vor trebui să raporteze orice transfer de fonduri din străinătate către aceste organizaţii, iar, dacă ele obţin fonduri pe alte căi, vor fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori suma acestor fonduri şi riscă inclusiv scoaterea în afara legii.

Conservatorul Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.

În decembrie 2022, Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel aproximativ 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei.

Din aceste fonduri de coeziune au fost deblocate de Comisia Europeană doar aproximativ o treime la sfârşitul anului 2023, când Ungaria ameninţa la acel moment să blocheze ajutorul Uniunii Europene pentru Ucraina în războiul cu Rusia.

Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.

Citește și: Ungaria se retrage din Curtea Penală Internațională