Guvernul Ungariei a decis să se retragă din Curtea Penală Internațională, a anunțat joi, la scurt timp după ce liderul israelian, vizat de un mandat de arestare emis de CPI, a sosit la Budapesta pentru o vizită de stat.

Premierul Viktor Orban l-a invitat pe Benjamin Netanyahu în noiembrie, la o zi după ce Curtea a emis mandatul de arestare pe baza acuzațiilor de crime de război în Fâșia Gaza, unde armata statului evreu și-a lansat ofensiva după un atac al luptătorilor conduși de Hamas.

Israelul a respins acuzațiile, pe care le consideră motivate politic și alimentate de antisemitism. De asemenea, susține că Curtea Penală Internațională și-a pierdut orice legitimitate prin emiterea mandatelor împotriva unui lider ales democratic al unui stat care își exercită dreptul la autoapărare.

În calitate de membru fondator al CPI, Ungaria este teoretic obligată să aresteze și să predea orice persoană vizată de un mandat al Curții. Totuși, Viktor Orban a subliniat că Ungaria nu va respecta această decizie, pe care a calificat-o drept „îndrăzneață, cinică și complet inacceptabilă”.

Ungaria a semnat documentul de înființare a CPI în 1999 și l-a ratificat în 2001, însă legea nu a fost promulgată.

Șeful de cabinet al lui Viktor Orban, a declarat în noiembrie că, deși Ungaria a ratificat Statutul de la Roma al CPI, acesta „nu a fost niciodată inclus în legislația ungară”, ceea ce înseamnă că nicio măsură a Curții nu poate fi aplicată pe teritoriul Ungariei.

Joi, Gergely Gulyas a declarat pentru agenția de presă de stat MTI că executivul va iniția procesul de retragere.

Viktor Orban a adus în discuție posibilitatea retragerii Ungariei din CPI după ce președintele american Donald Trump a impus sancțiuni procurorului Curții, Karim Khan, în februarie.

„A venit timpul ca Ungaria să reexamineze ce facem într-o organizație internațională care este supusă sancțiunilor SUA”, a scris Orban pe platforma X în februarie.

Proiectul de lege privind inițierea procesului de retragere, care va dura un an, este probabil să fie aprobat de Parlamentul Ungariei, dominat de partidul Fidesz.

Benjamin Netanyahu a beneficiat de un sprijin puternic de-a lungul anilor din partea lui Viktor Orban, un aliat important, care în trecut s-a opus declarațiilor sau acțiunilor critice la adresa Israelului din partea Uniunii Europene.

Acuzațiile aduse lui Netanyahu

Judecătorii CPI au declarat, la emiterea mandatului, că există motive rezonabile să se creadă că premierul israelian și fostul său ministru al Apărării sunt responsabili penal pentru acte precum crimă, persecuție și înfometare utilizată ca armă de război, în cadrul unui „atac extins și sistematic împotriva populației civile din Gaza”.

Campania israeliană a ucis peste 50.000 de palestinieni, conform autorităților sanitare palestiniene, și a devastat Fâșia Gaza. 1.200 de persoane au fost ucise în atacul condus de Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023. Militanții au luat peste 250 de ostatici, conform datelor israeliene.

CPI a emis, de asemenea, un mandat de arestare împotriva unui lider Hamas în noiembrie. Moartea acestuia a fost confirmată după emiterea mandatului.

Citește și: CPI va emite mandate de arestare pentru atrocitățile din Darfurul de Vest