Politicianul de dreapta Flávio Bolsonaro a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Brazilia, devansându-l pe președintele de stânga în exercițiu, Luiz Inácio Lula da Silva.

Bolsonaro Jr nu a obținut însă peste 50% din voturi, prag necesar pentru a câștiga alegerile din primul tur.

BBC notează că cei doi candidați se vor confrunta în turul al doilea, programat pe 25 octombrie.

Flávio Bolsonaro este fiul fostului președinte de dreapta Jair Bolsonaro, care ispășește o pedeapsă de 27 de ani de închisoare pentru orchestrarea unei tentative eșuate de lovitură de stat după ce a pierdut scrutinul precedent.

Rezultatul a fost strâns, în condițiile în care sondajele realizate în timpul campaniei îl indicau pe Lula cu un ușor avans.

După numărarea a 98,81% dintre voturi, Bolsonaro avea 47,24%, iar Lula – 44,91%.

Rezultatul obținut de Bolsonaro a depășit estimările, iar acesta pare să pornească favorit în turul al doilea, având în vedere că unii dintre candidații eliminați în primul tur au reprezentat tot dreapta politică.

Partidul Liberal al lui Bolsonaro a obținut, potrivit rezultatelor parțiale, cel mai mare număr de posturi de guvernator, mandate de senator și de deputat federal. Formațiunea ar urma astfel să aibă cea mai mare influență în Congres.

Majoritatea statelor din America Latină au ales în ultima perioadă președinți de dreapta, apropiați de administrația Trump. Turul al doilea va stabili dacă Brazilia, cea mai mare țară și economie din regiune, va urma aceeași direcție.

După ce a votat, Lula, în vârstă de 80 de ani, a declarat că alegătorii trebuie să opteze între democrație și „barbarie”.

Flávio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, a afirmat că dorește „să elibereze poporul brazilian”.

Candidații

Lula și Bolsonaro sunt cele mai importante nume ale stângii și dreptei politice din Brazilia, iar campania a polarizat din nou societatea. Suveranitatea, criminalitatea, economia și corupția s-au numărat printre principalele preocupări ale alegătorilor.

Lula se bucură de o susținere mai mare în nord-estul sărac al Braziliei, în rândul alegătorilor cu venituri mici, al catolicilor și al femeilor.

El încearcă să obțină al patrulea mandat prezidențial, după victoriile din 2002 și 2006 și revenirea la putere, pentru un mandat neconsecutiv, în 2022. La scrutinul respectiv, Lula l-a învins pe Jair Bolsonaro cu o diferență mai mică de două puncte procentuale, cel mai strâns rezultat din istoria alegerilor prezidențiale braziliene.

După acel scrutin, susținătorii lui Bolsonaro au vandalizat clădiri guvernamentale la 8 ianuarie 2023.

Jair Bolsonaro nu mai avea dreptul să candideze înainte de a primi sentința cu închisoarea, astfel că l-a susținut pe fiul său cel mare, Flávio, pentru a-i lua locul în cursă. Soția lui Jair Bolsonaro, Michelle, a fost aleasă duminică în Senat.

Flávio Bolsonaro a promis că, dacă va deveni președinte, îi va acorda amnistie tatălui său și susținătorilor acestuia implicați în violențele din 8 ianuarie.

El este mai popular în sudul Braziliei și în rândul alegătorilor înstăriți și al creștinilor evanghelici.

Relațiile dintre Statele Unite și Brazilia

Președintele Tribunalului Superior Electoral din Brazilia a declarat duminică faptul că nu au fost identificate dovezi privind o intervenție internațională în procesul electoral.

În timpul campaniei, Lula a transformat „suveranitatea” într-unul dintre principalele sale mesaje și a acuzat uneori Statele Unite că încearcă să intervină și să influențeze alegerile din Brazilia. El a promis și majorarea cheltuielilor pentru apărare.

La începutul acestui an, Flávio Bolsonaro a făcut lobby cu succes în Statele Unite pentru ca cele mai mari două grupări infracționale din Brazilia să fie desemnate organizații teroriste.

În iulie, Brazilia a refuzat acordarea vizelor pentru doi oficiali ai Departamentului de Stat american, despre care autoritățile braziliene au susținut că încercau să genereze neîncredere în sistemul electoral al țării. Statele Unite au calificat acuzațiile drept „nefondate”.

Decizia a venit după ce Flávio Bolsonaro le-ar fi spus unor diplomați străini că sistemul electronic de vot din Brazilia ar avea aceeași origine cu cel din Venezuela, afirmație care este falsă.

Anul trecut, Donald Trump a invocat procesul lui Jair Bolsonaro pentru tentativa de lovitură de stat pentru a justifica impunerea unor tarife vamale Braziliei și sancționarea unor oficiali și judecători de rang înalt.

O victorie a lui Flávio Bolsonaro ar determina probabil Brazilia să adere la coaliția americană „Scutul Americilor”, destinată combaterii traficului de droguri, și să se apropie mai mult de Statele Unite.

Bolsonaro Jr a promis însă să mențină o relație „pragmatică din punct de vedere economic” cu China, care a depășit Statele Unite și a devenit principalul partener comercial al Braziliei. China este o piață esențială pentru exporturile braziliene de soia și carne de vită.

Principalele teme ale campaniei

Corupția a devenit una dintre principalele teme electorale după scandalul în care a fost implicat bancherul Daniel Vorcaro, aflat în închisoare și considerat autorul uneia dintre cele mai mari fraude financiare din Brazilia.

Cazul a afectat personalități importante din întregul spectru politic.

Flávio Bolsonaro a recunoscut că i-a cerut lui Vorcaro să finanțeze un film biografic despre tatăl său. Declarația a venit după apariția unor înregistrări audio în care Bolsonaro putea fi auzit solicitând 134 de milioane de reali, echivalentul a aproximativ 25,9 milioane de dolari.

Scandalul l-a afectat indirect și pe Lula, după ce poliția a sugerat că Vorcaro l-ar fi contactat pe judecătorul Curții Supreme Alexandre de Moraes pentru a-i cere ajutorul să evite arestarea. Moraes respinge orice acuzație de comportament necorespunzător.

Judecătorul nu a fost numit de Lula, dar este considerat un aliat al acestuia deoarece a prezidat procesul lui Jair Bolsonaro pentru tentativa de lovitură de stat.

Criminalitatea și insecuritatea s-au numărat, de asemenea, printre principalele preocupări ale alegătorilor. Rata omuciderilor a scăzut în Brazilia, dar infracțiunile stradale foarte vizibile, precum furturile de telefoane, au crescut. Violența și traficul de droguri rămân probleme importante.

Flávio Bolsonaro a promis că va desemna grupările infracționale braziliene drept organizații teroriste și că va construi penitenciare de maximă siguranță asemănătoare celor din El Salvador. În timpul mandatului său, tatăl său a relaxat restricțiile privind deținerea armelor.

Lula a criticat decizia Statelor Unite de a desemna grupările braziliene drept organizații teroriste, dar a lansat mai multe reforme pentru combaterea rețelelor financiare ale criminalității organizate, îmbunătățirea anchetelor privind omuciderile și realizarea unor investiții în penitenciare.

Economia a reprezentat o altă temă centrală a campaniei. Brazilia se confruntă cu un nivel ridicat al datoriilor populației și cu încetinirea creșterii economice.

Lula și-a construit moștenirea politică prin mai multe programe sociale, în special Bolsa Família, care oferă sprijin financiar familiilor cu condiția ca minorii să rămână în sistemul educațional și să beneficieze de servicii medicale, inclusiv de vaccinare. În timpul mandatelor sale au fost construite și mai multe universități. Acestor programe le este atribuită scoaterea din sărăcie a milioane de brazilieni.

Lula a susținut majorarea investițiilor în centre de date și în exploatarea mineralelor rare, de care Brazilia dispune în cantități importante. El dorește o implicare puternică a statului pentru ca țara să beneficieze de pe urma acestor resurse.

Președintele a sprijinit și explorările petroliere din apropierea gurii de vărsare a Amazonului, o decizie controversată în rândul ecologiștilor. Totuși, el a înăsprit în trecut măsurile de protecție a mediului și a redus ritmul despăduririlor din Amazon. Defrișările au crescut semnificativ în timpul mandatului lui Jair Bolsonaro.

Flávio Bolsonaro a promis introducerea unui plafon pentru datoria publică, reducerea cheltuielilor guvernamentale, revizuirea programelor sociale și dezvoltarea sectorului mineralelor critice.

Citește și: Centriștii premierului Andris Kulbergs au câștigat alegerile din Letonia