Forțele Aeriene Române dispun de proceduri și mijloace pentru interceptarea dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, indiferent de modul în care acestea se deplasează, a declarat căpitan-comandorul Alexandru Pavelescu, pilot de F-16, într-un interviu acordat Radio România Actualități.

Aviația militară română a intervenit, 3 zile consecutiv, pentru protejarea spațiului aerian național și a doborât trei drone. Cea mai recentă a fost neutralizată la câteva minute după ce a pătruns în România, în zona Sulina–Chilia.

„Indiferent cum s-ar deplasa aceste drone, avem soluții pentru ele”, a afirmat pilotul militar la RRA.

Potrivit lui, pregătirea unei asemenea intervenții începe încă de la sol, unde sunt analizate amenințările și riscurile misiunii.

Avioanele F-16 ale României care asigură serviciul de poliție aeriană se află sub comandă NATO.

Termenul standard pentru decolare este de 15 minute de la primirea alarmei, însă aeronavele reușesc, de cele mai multe ori, să se ridice mai repede de la sol.

Potrivit căpitan-comandorului Alexandru Pavelescu, misiunea de distrugere a unei drone este transmisă de Centrul NATO de Comandă și Control Aerian de la Torrejón, Spania. După primirea acestei dispoziții, piloții decid momentul și modalitatea concretă de neutralizare a țintei.

„Ei ne dau misiunea de a o distruge, apoi când o distrugem și cum o distrugem este decizia noastră”, a explicat pilotul.

Intervențiile presupun folosirea muniției reale și implică riscuri atât pentru echipaj, cât și pentru persoanele aflate la sol. Dronele pot transporta explozibil, iar piloții trebuie să evite zona în care sunt proiectate fragmentele după lovirea țintei.

În același timp, traiectoria atacului este stabilită astfel încât muniția care ratează ținta și resturile dronei să nu ajungă în localități sau în alte zone în care s-ar putea afla oameni. Distanța de tragere variază în funcție de situație, iar muniția aflată la bordul avioanelor permite lovirea țintei fără ca aeronava să fie nevoită să se apropie foarte mult.

"Orice misiune de zbor implică riscuri. Riscuri la care încercăm să ne gândim, încă o dată, de la sol și să le mitigăm din planificarea misiunii. Nu pot să spun, să detaliez foarte tare ce riscuri implică această misiune, dar în principiu riscurile sunt implicate prin faptul că tragem o rachetă reală după aceasta sau utilizăm muniție reală împotriva dronei și atunci aceasta desigur că implică riscuri mai mari decât atunci când nu folosești muniție reală. De asemenea, drona poate avea și explozibil la bord și atunci trebuie să fim destul de bine în lateral ca să nu trecem prin această pungă de rămășițe a dronei, ca să nu fim și noi loviţi", a explicat Alexandru Pavelescu.

În timpul misiunilor de interceptare, avioanele F-16 zboară, în general, cu viteze subsonice, de aproximativ Mach 0,8–0,9. Pragul sonic poate fi depășit dacă situația o impune, dar piloții încearcă să evite producerea unor zgomote puternice care ar putea alarma populația.

Alexandru Pavelescu a subliniat că reușita unei misiuni nu depinde exclusiv de pilot, ci de întreaga echipă, de la personalul tehnic care pregătește aeronava și armamentul până la controlorii care furnizează informațiile necesare în timpul zborului.

Căpitan-comandorul a arătat că experiența acumulată după misiunea din Estonia, unde a doborât o dronă în spațiul aerian NATO, a permis îmbunătățirea procedurilor folosite în prezent.

„Am tras destul de multe lecții învățate, pe care acum le aplicăm și vedem că funcționează din ce în ce mai bine”, a subliniat căpitan-comandorul Alexandru Pavelescu.

Citește și: Autoritățile din Dobrogea fac apel la calm după doborârea celor 3 drone rusești