Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată din nou de Curtea Constituţională a României, pentru 18 februarie, au precizat, miercuri, oficiali ai CCR, potrivit Agerpres.

Judecătorul Gheorghe Stan, care îşi luase concediu paternal, s-a prezentat, miercuri, 11 februarie, la şedinţa CCR.

Mai multe amânări ale pronunțării pe tema reformei magistraților

Anterior, la şedinţa CCR ce a avut loc pe 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.

Alte două şedinţe anterioare nu s-au putut desfăşura, pentru că patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive, printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.

Instanţa supremă, condusă de Lia Savonea, a anunţat, pe 15 ianuarie, că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta că, prin aplicarea proiectului Guvernului, pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea calculată pe bază de contributivitate, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.

Ce prevede proiectul de modificare a pansiilor magistraților

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, adoptat de Guvern, prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au cerut ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce prim-ministrul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor, declarat neconstituțional

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR, pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

La începutul lunii decembrie, judecătorii de la instanţa supremă au decis, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională şi în legătură cu noul proiect propus de Guvern.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

„(Proiectul) anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei.

Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.

Totodată, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage, alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu.

În plus, potrivit acestora, în expunerea de motive ce însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări, potrivit Agerpres.

„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi).

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, susţine ICCJ.

Citește și: Ilie Bolojan, despre pensiile magistraților: Voi informa CCR asupra consecinţelor amânării unor decizii