Ilie Bolojan, despre pensiile magistraților: Voi informa CCR asupra consecinţelor amânării unor decizii
„Pentru noi este important să închidem toate aspectele care ţin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro”, a precizat Ilie Bolojan.
Articol de Andrei Ilinca, Publicat: 05 Februarie 2026, 11:12 • Actualizat: 05 Februarie 2026, 11:12
Premierul Ilie Bolojan urmează să informeze, joi, Curtea Constituțională a României (CCR) referitor la consecințele amânării deciziilor asupra pensiilor magistraților.
Premierul a declarat că dacă CCR va amâna încă o dată o decizie în acest sens, există probabilitatea de a fi pierduți bani PNRR.
„Mâine voi informa Curtea Constituţională asupra consecinţelor amânării unor decizii. S-a făcut o încercare pentru a rezolva această nedreptate anul trecut. S-a dat o amânare. Şi apoi, a doua încercare. Au fost aceste amânări în cascadă. În condiţiile în care nu se va lua o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare. Şi cred că fiecare instituţie trebuie să fie informată cu privire la consecinţele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care ţin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro”, a precizat Ilie Bolojan, miercuri seara, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
El a evidenţiat importanţa lămuririi acestor aspecte, astfel încât România să poată încasa fondurile necesare finalizării proiectelor din PNRR până în luna august.
„Cu cât rezolvăm toate aceste probleme care ţin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceştia la dispoziţie, ceea ce înseamnă pentru noi capacitatea de a ne plăti, fără întârzieri, constructorii şi de a ţine un ritm bun al lucrărilor, în aşa fel încât odată cu celelalte cereri de plată pe care trebuie să le depunem - dar nu le putem depune decât după ce terminăm cererea anterioară - să putem să finalizăm aceste lucrări până în luna august, în aşa fel încât România să nu piardă aceşti bani”, a explicat prim-ministrul.
Pensiile magistraților, jalon PNRR
Accesarea fondurilor din PNRR este condiționată de jaloanele pe care România s-a angajat să le îndeplinească, a mai spus premierul.
„Unul dintre aceste jaloane este cel legat de pensiile magistraţilor, jalonul 215, unde avem o reţinere de aproape 230 de milioane de euro. Din discuţiile pe care echipele noastre le-au avut la Comisia Europeană, săptămâna trecută, în momentul de faţă Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Deci, ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă”, a spus el.
CCR a amânat, la mijlocul lunii ianuarie, pentru data de 11 februarie, deliberările în cazul noului proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.
Anterior, două şedinţe de la CCR au fost boicotate de cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc -, unul dintre motivele pentru care aceştia refuzând să se prezinte fiind acela că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.
Instanța Supremă, condusă de Lia Savonea, anunța pe 15 ianuarie efectuarea unei expertize care ar arăta că aplicarea proiectului Executivului, pensia de serviciu a magistraților ar fi mai mică decât cea pe contributivitate. Documentul a fost trimis la CCR.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.













