CCR motivează decizia față de „amendamentul Fritz”: Norma protejează integritatea funcției publice
În opinia judecătorilor constituționali, menținerea într-o funcție publică a unei persoane în cazul căreia a fost constatată o incompatibilitate sau un conflict de interese ar putea afecta autoritatea și imaginea funcției respective.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 21 August 2026, 21:10 • Actualizat: 22 August 2026, 09:15
Curtea Constituțională a publicat, vineri, motivarea deciziei prin care a stabilit că este constituțional amendamentul din Legea integrității care vizează încetarea mandatului în termen de 30 de zile în cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese.
Judecătorii CCR susține că noua normă nu introduce o sancțiune personală pentru o faptă săvârșită în trecut, ci pune capăt exercitării unei funcții sau a unui mandat a cărui integritate a fost afectată.
În aceste condiții, prevederea nu ar încălca principiul neretroactivității legii.

Potrivit motivării, o situație de incompatibilitate sau de conflict de interese ale cărei efecte juridice nu s-au încheiat continuă să afecteze integritatea și credibilitatea funcției, a demnității publice sau a mandatului.
Curtea consideră că este o situație juridică în curs, căreia îi pot fi aplicate prevederile noii legi.
CCR mai precizează că actul normativ nu instituie un cumul de răspunderi sau de sancțiuni care s-ar exclude reciproc, ci stabilește o singură formă de răspundere, cu efecte juridice clar definite.
În opinia judecătorilor, menținerea într-o funcție publică a unei persoane în cazul căreia a fost constatată o incompatibilitate sau un conflict de interese ar putea afecta autoritatea și imaginea funcției respective.
Noua reglementare urmărește, astfel, protejarea standardelor de integritate și restabilirea credibilității instituțiilor publice.
Curtea Constituțională a decis că amendamentul, introdus de PSD în Legea ANI și asociat în spațiul public situației primarului timișorean Dominic Fritz, respectă prevederile legii fundamentale.
„A considera că un raport juridic deplin încheiat, inclusiv din punct de vedere al epuizării ultimelor efecte juridice, ar putea face obiectul unei legi apărute ulterior constituie o încălcare flagrantă a principiului neretroactivității legilor și induce o stare de insecuritate juridică majoră la nivelul întregului sistem normativ”, scriu în concluzia opiniei separate cei 3 judecători care au votat împotriva declarării constituționalității amendamentului.
La începutul lunii august, Agenția Națională de Integritate anunța că monitorizează 122 de cazuri în care nu s-a încheiat perioada de 3 ani de interdicție aplicată persoanelor declarate definitiv în conflict de interese sau incompatibilitate.
Potrivit ANI, 75% dintre aceste cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective.
Mai mult, 47 dintre cele 122 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese.
Citește și: Strategia națională pentru conservarea biodiversității, declarată constituțională













